12. De ce are o autoritate mai mare Descoperirea dumnezeiască decât mintea
omenească în lucrarea mântuirii?
Pentru că Descoperirea dumnezeiască nu greșește și nu înșeală niciodată, fiind garantată de Dumnezeu însuși Care e Adevărul (Ioan 14, 6), de nesfârșita Lui întelepciune și de împlinirea până astăzi a atâtora dintre cele vestite de această Descoperire. Mintea omenească poate înțelege unele dintre cele cuprinse în Descoperirea dumnezeiască, dar ea nu poate pătrunde toată această Descoperire. Pentru ca mintea noastră să fie întru totul de aceeași părere cu
Descoperirea de sus ar trebui să cunoaștem pe Dumnezeu în ființa Sa. Dar cum ființa lui Dumnezeu nu poate fi cunoscută pentru că mijloacele firești pe care mintea noastra ni le pune la îndemână nu ajută la acest lucru, noi punem toată încrederea în adevărurile Descoperirii, care ne fac cunoscut pe Dumnezeu prin predicarea sau vestirea cuvântului despre El.
Descoperirea dumnezeiască e vrednică de a fi primită de mintea noastră. Dacă mintea își
pune încrederea în făgăduiala unui om serios și vrednic de laudă, despre care știm sigur că nu ne înșala, de ce să nu dăm aceeași crezare cuvintelor lui Dumnezeu însuși?4 «Nu e mai cuminte zice Origen, să dăm mai multă crezare lui Dumnezeu?»5 De asemenea, Sfântul Ioan Gură de Aur ne îndeamnă să ne încredem totdeauna în Dumnezeu, chiar atunci când cuvântul Lui pare a fi împotriva felului nostru de a judeca și de a vedea. Judecata și vederea noastră se pot înșela; cuvântul Lui, niciodată.
13. Câte feluri de Descoperiri sunt?
Privită în izvorul ei, care e Dumnezeu, Descoperirea dumnezeiască e una singură. Dacă,însă, ținem seama de căile folosite pentru a ajunge până la noi, Descoperirea este de două feluri: întâi, Descoperirea dată pe calea firii; și al doilea, Descoperirea dată pe calea mai presus de fire, adică pe calea supranaturală. Aceasta din urmă nu poate fi primită fără ajutorul lui Dumnezeu, dat celui credincios.