[Seraphim7]

Îmi cer scuze că mai intervin și eu peste textul oferit de către părinții apostolici,dar câteodată nu mă pot abține.

Însă dumneavoastră luați doar esențialul.

Totuși niciodată nu trebuie sa luăm totul de-a gata, fiecare trebuie sa gândească critic, să judece,sa fie sau nu fie de acord etc.

Toate,cu condiția să fim informați!

După ce ne informăm putem avea opinii, însă datul cu părerea fără acces la informații este simplă bârfă și speculație.



……

Continuăm cu următorul Părinte al Bisericii Primare,sau Părinte apostolic, întrucât a fost ucenic al lui Petru și al lui Ioan.

Ignațiu al Antiohiei (35-110 d.Hr.) sau Ignatie Teoforul, după denumirea Bisericii Ortodoxe

A scris 7 epistole,in stilul paulin, către anumite Biserici.

După cum vedeți în acea vreme stilul epistolar era la modă.

Iată aici o atitudine îndrăzneață cu privire la tematica Casei lui Dumnezeu,care va fi construit de fiecare dintre noi,cei care suntem asociați cu cate o piatră.

Aici mergea mai degrabă cu desăvârșirea in Hristos, Piatra din capul unghiului care va desăvârși templu.

Însă Ignatie a dat-o într-o viziune personală adăugând Crucea,ca unealta și Duhul Sfânt.

Pare mai degrabă o viziunea așa,ce duce la concepte preluate de masoni de la Solomon, însă nu ne băgăm așa departe.

Că doar acolo ești văzut ca o piatră brută ce trebuiești șlefuită….

„Sunteți pietre ale templului Tatălui, pregătiți pentru zidirea lui Dumnezeu Tatăl, ridicați la înălțime cu unealta lui Hristos, care este crucea, folosindu-vă de Duhul Cel Sfânt ca de o funie.” (Ep. către Efeseni)

Mai jos voi reda alte pasaje foarte influente și cu bătaie până în prezent.

Gândiți-va că a fost contemporan și ucenic al apostolilor.

Prima deja este direct o palmă peste orice formă de biserici autonome sau dezbinate de acea Biserică întemeiată de Apostoli.

Adică eu doar ofer opinia lui,asta nu înseamnă că ce spune Ignatie este cuvântul lui Dumnezeu,este mai degrabă poziția lui.

Epistola către Smirneni 8:1
„Fără episcop, nimeni să nu facă nimic din cele ce țin de Biserică. Numai acea Euharistie este validă care este săvârșită de episcop sau de cel căruia i-a fost încredințată de el.”


Aici atrage atenția asupra celor care consideră Euharistie,adica Cina Domnului a fi doar simbolică.

Însă îmi place că spune că Tatăl l-a înviat,nu zice că Iisus a înviat el însuși singur.Probabil singurul lucru cu care pot fi de acord din ce au zis acești Părinți Apostolici.

Epistola către Smirneni 7:1
„Ei se feresc de Euharistie și de rugăciune, pentru că nu recunosc Euharistia a fi trupul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care a pătimit pentru păcatele noastre și pe care Tatăl, din bunătate, L-a înviat.”


Aici deja s-a dus Ignatie….Departe de tot..

Totuși este esențial să înțelegem că deja se făcuse tranziția de la Legile Iudaice și inclusiv ținerea Sabatului spre Legea Harului și ziua Domnului nu mai era sâmbătă și Duminică.

Epistola către Magnezieni 8:1
„Dacă trăim până acum după legea iudee, mărturisim că n-am primit harul. Dar cei ce au primit cu adevărat cuvântul lui Iisus înțeleg că harul a venit asupra lor și că nu trăiesc după sabat, ci după ziua Domnului.”



Acum eu nu zic că sunt in acord cu ce spune Ignatie mai sus,ci doar ofer pozitia lui pentru a înțelege cum a evoluat Creștinismul imediat după Apostoli.

Iar aceștia 2 Clement și Ignatie sunt descendenți direct din Apostoli,fiind ucenici ai lor.

Iar poziția lor și scrierilor lor erau cu siguranță cunoscute de Apostoli și clar în acord cu învățătura apostolilor,care era desemnarea in acord cu învățătura lui Iisus.

Bine, că învățătura lui Iisus nu a fost în acord cu Evreii și vechiul testament….

Asta deja e altă poveste…

……

Avem acum un alt treilea Părinte apostolic,și acesta ucenic al apostolilor, respectiv al lui Ioan,

Policarp al Smirnei (cca 69-155 d.Hr.)

Așa cum am spus a fost ucenic al evanghelistului Ioan și prieten cu Ignațiu al Antiohiei.

Nu a fost păstrată decât o singură epistolă a sa.

Mai jos vedem o relatare a istoricului Eusebiu despre Policarp și evanghelistul Ioan.

„Eram foarte tânăr când te-am văzut la Policarp, în Asia Mica”, îi scria Sf. Irineu prietenului său Florinus, „dar tot îmi amintesc locul unde BINECUVÂNTATUL POLICARP a șezut și a vorbit, cum a pășit, cum a gândit în viață, cum era înfățișarea lui, vorba lui, CUM SE PLIMBA CU IOAN și cum povestea el însuși ceea ce a auzit de la alți mărturisitori ai Domnului despre viața, învățăturile și minunile Sale”.
„Prin mila Domnului am ascultat apoi cu atenție cuvintele lui Policarp, scriindu-le nu pe table ci în adâncul inimii mele. De aceea, pot mărturisi în fața lui Dumnezeu, că dacă acest SFÂNT și binecuvântat PĂRINTE ar auzi ceva asemănător cu erezia ta, s-ar opri imediat și și-ar exprima indignarea prin expresia lui consacrată: Bunule Dumnezeu, cum m-ai lăsat să trăiesc aceste vremuri!”(Istorie eclesiastică , Eusebiu de Cezareea)

Este demn de menționat că toți 3, Clement, Ignațiu și Policarp au murit ca martiri pentru mărturisirea credinței în Iisus Hristos.

Pentru asta merită respectul și considerația noastă,mai ales că îi menționăm aici.

Chiar dacă nu pot fi in acord cu poziția lor de multe ori,pot să îi admir pentru determinare, pentru că au dus mai departe un mesaj care a ajuns până la dumneavoastră cei ce va considerați creștini ,deci măcar atâta putem aprecia.

De aici până la alte forme de cinstire, și moaște și icoane și altele,mai vedem pe parcurs.

…..