Este vorba despre niște ipoteze sau mai bine zis concluzii, parțial demonstrate de-a lungul timpului de mine aici pe forum și doar de puțini în așa-zisa presă liberă, concluzii pe care le am în minte de ceva vreme, chiar dacă public doar acum. Cred totuși că se mai poate face un mic bilanț referitor la această
mega-escrocherie incalificabilă țesută în jurul lui G. Simion și a așa-zisului „partid” AUR.
Această escrocherie a fost croită încă de la început pe „principii” nedemocratice, mai bine zis antidemocratice, folosindu-se parțial anumite experiențe acumulate în mediul online și de rețele de socializare internet în contextul mișcărilor „#rezist” și așa mai departe.
Încă de la început AURul, care nu a fost și nu este un partid politic (democratic), a fost croit pentru a fi folosit ca un „operator electronic”, ca un „operator pe internet” aproape exclusiv în jurul personajului G. Simion, chiar dacă acesta vindea înșelătorii cum că prin „tehnologie” AURul lui va manifesta „democrația pură” și așa mai departe.
Faptul că totul a fost proiectat în „laboratoare” ale Ocultocrației care stă în spatele acestui proiect subversiv și care l-a sprijinit și îl protejează până în prezent sub diverse forme este dovedit de acțiunile sistematice ale lui Simion, ale clicii de șarlatani din jurul lui și ale așa-zisului „partid democratic” AUR. Acțiuni care într-adevăr au avut în centru „progresul tehnologic” de care vorbește incultul încruntat Simion, dar care necomportând doar niște „scăpări”, niște „întîmplări”, ci fiind sistematice și cvasi-permanente, duc la concluzia limpede că
ăsta a fost proiectul real, camuflat în spatele înșelătoriilor în principal ale lui Simion, ca „voce publică”, privitoare la vînturatul caracter democratic al falsului partid politic AUR.
Evident că între timp, pe parcursul anilor, au mai trebuit din când în când să mimeze democrația, însă aceste diversiuni nu au avut și nu au cum să ascundă pentru un analist obiectiv
acțiunile desfășurate pe rețele centrate aproape exclusiv în jurul personajului G. Simion, căruia i s-a construit un soi de cult al „personalității”; apoi
conducerea deliberată a organizațiilor locale (și probabil și centrale) prin personaje numite discreționar, coordonatori temporari, fără stabilitate și care s-au supus să pună în practică (pentru că Simion s-a dovedit astfel un personaj extrem de rudimentar care a făcut și face apel la supuși, la slugi, la sclavi, la „preaplecate capete sub sabie”) tot felul de dispoziții inepte, nedemocratice, dar pe placul „conducătorului suprem”. De asemenea trebuie menționată și
lipsa oricăror dezbateri, oricăror foruri interne, oricăror manifestări de exprimare liberă a opiniilor, în primul rînd a celor diferite de linia dată de „stăpînul suprem” al sclavilor de AUR, pe lângă niște farse mimate, pentru acoperire, neexistând în realitate niciun fel de acțiuni reale de organizări de foruri de idei, de dezbateri, de liberă exprimare, de formare reală de „cadre”, de activități reale de educare, formare și informare politică, „ideologică”, dincolo de niște mimări ale unor așa-zise „congrese” ale „partidului”, care și acelea erau „cu ușile închise”, știindu-se că nu existau niciun fel de întruniri ale „politicienilor”, ale „structurilor de partid”, și oricum presa nu a transmis de-a lungul anilor mai nimic despre așa ceva (pentru că nici nu existau, asta-i clar), nu au existat și cred că nu există
niciun fel de documente sau înregistrări publice referitoare la întruniri de dezbateri politice, de activități ale așa-ziselor structuri de conducere ale „partidului” și așa mai departe, așa cum spre exemplu se știe că presa mai transmitea câte ceva de la astfel de activități ale partidelor „vechi”, spre exemplu se mai făceau publice stenograme chiar și dacă unele „pe surse”, dar întrunirile respective, cu neajunsurile lor, chiar existau, partidele respective chiar aveau structuri de conducere, structuri de profesioniști pe tot felul de domenii și așa mai departe.
Bineînțeles că se mai pot aduce și sper să mai aduc idei și argumente privitoare la tematicile dezbaterii, însă pentru acest text de început mai țin să aduc în atenție niște
înregistrări de la începuturile publice ale „mișcării AUR”, de pe când era doar „mare în Europa”, din august 2019, înregistrări în care Simion este văzut prezentând „platforme tehnologice” ale viitorului „partid politic”, în legătură cu care înșela și prostea încă de atunci vizavi de „democrație” și care fac și ele parte din ansamblul probatoriu de natură dă dovedească ideile menționate de mine atât în titlul, cât și în argumentația de până aici a dezbaterii.
Înregistrări din 11 august 2019 de la lansarea „mișcării politice zise democratice” „România mare în Europa”, precursoarea falsului „partid” AUR:
https://www.youtube.com/watch?v=uL5UeeIgJf8&t=1486s
https://www.youtube.com/watch?v=TB2saLcZVx0&t=45s
(Așa cum ascultătorii, care vor vrea, vor putea remarca,
pe lângă suita aproape nesfîrșită de minciuni și înșelătorii, care s-au dovedit în timp ca atare, ale lui Simion, apar și multe bîlbîieli „bizare” ale lui Simion, cel mai probabil datorate rudimentelor de „conștiință” pe care le mai avea că mințea fără rușine, dar nu și fără „scăpările întîmplătoare”..., și că știa că în realitate, așa cum s-a dovedit și cum dovedesc și eu aici, „partidul de AUR” avea să fie cu totul altceva decât ceea ce prezenta „purul, idealistul, neprihănitul” Simion, noua „albă ca zăpada” a „politicii” „românești”.)