Citat:
În prealabil postat de alexHurley98
Argumentul cosmologic e o idee filozofică și teologică care încearcă să răspundă la întrebarea: "De ce există ceva în loc de nimic?"
Simplu spus, argumentul zice așa:
1. Tot ce începe să existe are o cauză. (Nimic nu apare din senin.)
2. Universul a început să existe. (Big Bang-ul, știința modernă, toate indică un început.)
3. Prin urmare, Universul are o cauză.
Apoi merge mai departe și zice: această cauză trebuie să fie "dincolo" de Univers — adică atemporală (nu legată de timp), non-materială și foarte puternică. Mulți spun că asta seamănă mult cu definiția lui Dumnezeu.
Este acest argument suficient pentru a dovedi existenta lui Dumnezeu?
|
Bineînțeles că nu. De altfel toate aceste argumente logice ale existenței lui Dumnezeu au fost demolate de către logicieni și filosofi de-a lungul timpului. Nu înțeleg ce mai caută ele prin cărțile de teologie. Probabil că nu s-a gândit nimeni să le scoată.
Dar să-l iau pe acesta de mai sus la analizat.
Prima propoziție care spune că totul are o cauză nu știm dacă este adevărată. Nu știm dacă orice lucru derivă din ceva. Nici măcar în matematică nu e valabil. Unul pe nume Kurt Gödel a arătat că există enunțuri matematice adevărate care nu derivă din axiomele sistemului din care fac parte. E așa numita teoremă a indecidabilității. În fizică există așa numitul principiu al indeterminării enunțat de Heisenberg care are drept consecințe unele lucruri de-a dreptul stranii, de exemplu că pentru un timp suficient de scurt pot apărea din vid particule care apoi să dispară. Dacă nu le-am observat e ca și cum n-ar fi fost, iar principiul conservării energiei e respectat, dar nu și principiul cauzalității. Așa că nu știm cum stă treaba în privința faptului că totul are o cauză.
Nu știm cum a început Universul să existe. Știm doar că ceea ce putem observa acum a început să existe la un moment dat. Ba chiar credem că Universul așa cum îl vedem nu e decât o parte din ceva mult mai mare și poate chiar mult mai diferit. Dar nici asta nu e sigur. Deci nu știm mare lucru nici în această privință.
Universul are o cauză? Posibil! Însă de aici până la a numi această cauză Dumnezeu mai e cale lungă.
Cel mult putem spune că Universul are o cauză și atât. Dar nici asta nu știm precis.
Citat:
În prealabil postat de alexHurley98
Apoi merge mai departe și zice: această cauză trebuie să fie "dincolo" de Univers — adică atemporală (nu legată de timp), non-materială și foarte puternică. Mulți spun că asta seamănă mult cu definiția lui Dumnezeu.
|
Putem să ne imaginăm o mulțime de lucruri. Dacă n-am avea imaginație ar fi plictisitor pe pământ.
Și pentru că unii mi-ar reproșa că un Univers care să fi apărut din neant e imposibil, aș răspunde în felul următor: situația în care un Dumnezeu creează un Univers e mai complexă decât situația în care un Univers există de la sine. Probabilitatea ca un lucru complex să existe e mai mică decât aceea ca un lucru mai simplu să existe. De exemplu, probabilitatea de a mă întâlni cu un atom de hidrogen e mai mare decât aceea de a mă întâlni cu o navă spațială. Astfel, probabilitatea ca un Univers să existe de la sine e mai mare decât să existe un Univers creat de Dumnezeu, deoarece a doua situație e mai complexă decât prima. Am făcut un simplu exercițiu să arat că nu e imposibil ca un Univers să existe de capul său, ca să evit orice discuție inutilă în această privință. Că dacă un Univers fără Dumnezeu e imposibil, atunci un Univers cu Dumnezeu ar fi la fel de imposibil, ceea ce orice om cu toate rotițele în cap vede că nu e cazul.
Argumentul acesta cosmologic de mai sus e un non-argument.