[Moroco]

Psalmul orbilor. Nu-si vad dorinta si pofta de a fi mai bari si mai tari ca Dumnezeu.

Naivul credul fraier ce se vrea mereu tzepuit ca baalamuciferii umbla cu latzul si cu grebla vrand sa fie mai latzi grebland si lovind cu grebla ca sa te bage-n latz, sa stranguleze ca duhul ispitonicesc, semetindu-se in scapare la mangalumea demamoniacuzaca deznadajduita si fatalista, ravnind si lucrand ”bucuria” alba-neagra de tip scaparici scabarci ce se vrea prin interior tot mai bare si mai bare ca Dumnezeu... si in cresterea asta pofticioasa din interior de suflet minte, acuza si crede in acuzatii ca credulul ce caraie si plezneste pentru binele oferit de duhurile rele si de aia-si permite, ca are bani si mancare, apa si asigurari, joaca sa se dea in spectacool cu grozavia laudarosheniei smintite sustinand ca are pile atat de mari incat are dreptul si libertatea sa-si faca pispita crezand ca asa creste si scapa, ca asa se mantuie si bantuie, ca asa creste, se mareste si urca... nepricepand ca zambretul ala dulce gadalitor pe interior e pofta ochilor si trufia vietii, semetia ce-i iese din inima si din organe, fapta iesirilor rautatii din inima omului, ele poftind toate sa fie el insusi mai bare si mai tartore, mai sus ca Dumnezeu... tot de aia crede ca Maria ii face lui rau si vrea sa se scape de ce-i iese aruncand vina pe ea, ca nu pricepe ca-i iese trufia multilateral dezvoltata si pilita, faradelegi, pacate, desertaciuniuni, rautati crude si nebune, acuzand-o pe ea, neputand sa nu creada ca din vina ei sufara si sa creada ca nu din vina ei sufera ci de la faradelegile si pacatele proprii, grozaviile ispilite ale neascultarii si necredintei, ca mai nou cica se roaga si asculta, insa e fara credinta ca sa saboteze si sa barboteze tzepuind cu credulitate, ca acolo-i buba, in naivitatea credula a scapariciului scabarici care se joaca cu credinta tradand sa scape crezand cu credulitate in zambrici, in semetia tzepuirii care si-o ia ca fraierul ce se da tot mai bare si mai tare.

Cuvinte cheie: Latz, mai-latz, nu lesa ci latz, grebla, mare, bar, tare, zambrete, dorinta de autotzepuire, credulitatea in care crezi ca fraierul minciuni, vrei sa crezi sa te dai victima ”vrednica” si sa scapi, semetie, vis, amagire, profitzi .

Da-da, te ia, te duci sa te ia! Te atrage si prin vorbe, dorinti si vreri te dai la satana!

Crezi ca-i bine, ca a fost si ca va fi bine. Tzeapa!

Nu te lasi si-ti ceri mereu sa fii tzepuit ????? Vrei in vortexul atractiei mitei minciunii maririi de sine si al semetiei pana si peste Dumnezeu? Te crezi curajos pupilacomindu-te si cerand pile maxime si privilegii totale, atragand pofta omului naiv si pripit care s-a vrut mai mare si mai tare si mai sus ca Dumnezeu pe motiv ca cic-ar fi rau de ne-a facut pe noi jos si pe El s-a pus sus doar ca sa ne chinuie si sa ne umileasca? Si-a justificat omul semetia cu razbunarea si asa a vrut sa fie el mai sus ca sa se razbune si sa fie si mai rau de au cazut ingerii prin mandria si semetia omului si asa a aparut ceata ingerilor cazuti, satanisti, prin semetia omului pripit care a cazut si el de la cugetele astea nemultumite si suparate prin care l-a vazut rau si egoist pe Dumnezeu, a indraznit sa nu-L mai asculte, sa nu-L mai creada si sa ia din cele oprite si sa se infurie mereu cand e tras la raspundere vrand sa ucida victimele si martorii care ar putea observa si povesti despre tupeU, despre pierderea competitiei dreptatii si adevarului, despre faptele rele savarsite. Practic vrei sa-ti acoperi gresala, prostia, pierzarea si sa-ti despagubesti frustrarea ta aruncand pe altii, mintind ca ucizi din pricina lacomiei sau ca te razbuni pe pacate, pe nedreptati, ca esti victima vrednica, discriminat si nedreptatit, cand de fapt nu vrei sa recunosti, sa vezi, sa stii, ca din cauza ta, din gresala ta, din pricina ta, din fapta ta cea rea cazi si suferi, poftesti, te ispitesti, te liberezi de raspunderi si pacatuiesti iar apoi disperi, ai remuscari, conflicte interioare, nelinisti si te imbolnavesti chinuindu-te. Ti se pare ca ti-e mai usor sa te infurii cu semetie si marire de sine insuti peste toti si peste Dumnezeu de fiecare data dand sa pleznesti dupa ce gonflajul interior tinde sa pocneasca vociferand cu nemultumiri hulicioase, cu blesteme, cu amenintari si lepadari. Ajungi sa te razbuni prin a te lasa atras de satana si a te da lui sa-i slujesti toate ca un fraier ca sa intre binele invatat de la Dumnezeu in contul lui si toata ziua vrei sa faci ispita ca sa te rabuni pilindu-te si mituindu-te cu minciuna maririi de sine agresiva acolo in interior, in ingamfare ca ipocritii, nepricepand de ce te infurii si esti rau, pai pentru ca vrei sa ucizi victimele tale si martorii intimi, sa scapi de justitie, ca sa beneficiezi singur de intimitatea cu Dumnezeu desi-ti permiti sa-L persiflezi ca un obraznic necuvinicios ce-si permite sa-si permita orice. Daca nu-ti masori cuvintele si nu te opresti din voirea prin care vrei sa te dai satanismului ca un obiect sau ca un sclav cu nepasare crezand ca aperi invartind propozitiile, subiectii, tintele, ambalandu-te si amplificand furia ca un foc negru ce vrea sa ucida si sa distruga, ispitindu-te si lasandu-te atras si dus sa ucida victimele proprii si sa omoare martorii intimi, distrugand marturisirea libera, coabitand intru privirile pacatoase-dulci ale demonilor neastamparati intimizati, ori ducandu-te si alegand raul, raiadulumea, raiadEUL de parca ai fi motivat sa te razbuni pe aproape, pe Dumnezeu si pe sfinti, pe nevinovatii apropiaiti, intimi, de parca scapi, de parca profiti si atunci chiar esti decat un fraier pripit, un credul, naiv, un orb, prost, nebun, rau, idiot, smintit, fricos, lash, tradator, ipocrit, amnezic, pierdut, ratacit, disperat, ucigas, furios sa te rupi, sa vrei sa-ti faci ispita ruperii de vie, taierii cracii, distrugerii legaturii cu iubirea divina, esti un carait, nemultumit, un nerabdator, un tampit, un debil, un sinucigas, un ratat, un looser, un mare ipocrit, un gunoi, un moroi, un demon, un mangal, o mangalume desarta, un lup in blana de miel, o haita, un cazut invartit aflat in cadere ce-si inchipuie ca zboara, ca poate zbura din Credinta.

Vrei libertate de lup si indracire de razboinic rau si viclean, ”aparator” desfranat si mitoman care stie ca cea mai buna aparare e atacul?.. nu vezi ca practic minciuna se umfla ca un balon gros si-n grosime te minti ca-i bine si ca va fi bine simtindu-se mai mare si mai tare si mai sus ca Dumnezeu bucurandu-te ca nebunul in ”cresterea” asta goliatica a golului ipocrit si a lipsei lui Dumnezeu din tine, din ingmfarea ta laudaroasa ce da sa plesneasca de atata grozavie frenetica, sa ucida de furie intaratata, sa distruga definitiv daca martorii indraznesc sa vorbeasca despre victime, despre adevaratele victime pe care dupa ce le ucizi le excluzi din intimitatea Lui Dumnezeu sa profiti doar tu pismashul ca satana acuzandu-L ca-i rau Dumnezeu doar ca sa-ti ”tina” si sa-ti mearga socoteala invartita dupa invarteala ta.