Citat:
În prealabil postat de cozia
Pai si cum ramane cu "rapirea la cer", acel RAPTURE la care spera protestantii buni, ca vor fi LUATI si ridicati in extaz catre cer, pe pamant ramanand doar izmenele, sutienele, chilotii ciorapii, tricourile cu reclame de grupuri rock si pantofii din picioare?
|
Asta cu ”rapirea” o propovaduieste sf. Ap.Pavel si nu tot felul de protestanti, el vorbeste de ”rapirea” in nor, in vazDuhul curat si limede, in Cerul si Pamantul cel nou... in care sfintii vor fi pururea cu Dumnezeu si cu Domnul lor.
”Rapirea” pe care o face Dumnezeu, defapt o inviere, se face de catre fiecare personal prin ascultarea si urmarea de Credinta... asa ca tu trebuie sa urci cu Duhul si sa ramai acolo in norul luminos, nu e pila, privilegiu sau minuni inselatoare pentru specialii ce se cred superiori. Toti sunt chemati. Dumnezeu te cheama, te asteapta, nu te ia!
Io vorbeam ca te ia duhurile rele, omul lumesc, omul antihrist, satanistii si sateii, paganii, ereticii erectici, tzepuitorii tzepuiti ce se cred jmecherashi, teroristii, lupii moralisti travestiti in blana de miel... dandu-ti ei libertatea, ”bucuria” de a mai lua, de a tot lua ca talharii, defapt o sa iei ca sclavul doar pentru ei si pentru cresterea sherporcilor de câine lupvulpe argintie iar tie nu o sa-ti dea nimeni nimic decat o sa fi nevoit sa-ti iei si pentru tine ca nimeni nu-ti da... asa ca-n pilda fiului risipitor... care apoi, dupa munca de luare, istovit si cazut in pacat, in patima, se revolta vrand sa dea si el asa ca shefii si atunci nu mai suporta si se ridica din adancul lenii si trandaviei duhovnicesti, se duce sa protesteze la Dumnezeu mintind si marturisind cu trufie si nemultumire-mitomamoniaco-depresiva, deznadajduit-agresiva, ca ar vrea si el sa dea, sa mai ia, sa mai tot ia ca sa dea, lovind si ranind pentru mita asta pilicios privilegianta, ducandu-se prin insistenta incapatzanata la ”jertfa”, la dezbinare, la pierzare, autotzepuindu-se cu naivitate ipocrita si slava desarta, bucurandu-se ca prostul si nebunul ca-l ia... ca vine si ca-l ia ca sa-i ia tot tototot si o sa aiba apoi numai de luat mereu pentru ei care o sa-i dea si lui sa dea si el, sa ia de la altii pentru duhurile rele de baalta ce-i stapanesc pe sefii sherporci direct sau prin patimi si pacate viclene.. te uiti la o femeie ca s-o poftesti si iei prin ea ca sarpele si Adam pacatuind in inima ta... si pacatul fiind moartea ce omoara te faci mormant varuit plin de spurcaciunile putreziciunii si dezbinarii... pe care le ceri si le vrei si dai orice ca sa dai... ca sa dai inmultirea... ca sa dai inmultirea rautatii, s-o lucrezi cu viclenie oarba suparat nemultumita pentru satisfactii desfranate ascunse, fara sa stii ce faci, fara sa poti sa vezi si sa intelegi ce lucrarea neagra de auto-distrugere si de cadere spre munci si spre chinuri, spre spurcaciuniuni iti faci pe interiorul ingeromului interior, lucrare rea de inmulticios de pui ai rautatii, facand si satisfacand ispitele de suparare frustrata deznadajduita, agresiva, pacatuind fara numar sa faci pe plac, gresind fatal ca grozavii incontinuu ce gresesc dinadins inaintea privitorilor sa se dea mari si tari, nepasatori si negresitori, teribili si infailibili, indistructibili, cedand, corupandu-se si pierzand, asa si tu ca ei in loc sa te opui lor, ispitelor, rabdand aluatul obraznic, iritant, provocator, laschiv, pervers si lenesh al fariseilor si fatarnicilor, trufia tuturor ipocritilor puturosi duhovniceste ce calca si acuza si se razbuna pe Dumnezeu, leapada-le invaluirea, vrajeala, tzepuiala, naravul, ”maiestria” rautatii, ca sa iesi din satanism mitomamoniac, din lucrare satanista urmand Domnului si rabdand pana la sfarsit, fara sa dai facandu-le pe plac si fara sa distrugi sangele si carnea, faptura, buna functionare, relatiile ci doar marturisind Credinta intru Cuvant cu viata divina si rabdand... oricat te ia si oricat iti ia sa-ti mai ia ca sa te iei dupa ei sa vrei sa iei si sa mai iei ca sa dai devenind sclav lor, benevol, sa iei pentru ei si tie nimeni sa nu-ti dea, fiind nevoit sa iei cu tupeu ca sa ai ce manca, sa iei de la saraci si mai mici ca sa dai. Si ce dai? Inmultirea si viclenia, inmultirea rautatii prin puii puilor necredinciosi si jucaushi cu focool, cu pacura si benzina sau cu nitroglicerina si TNTul, auto-intaratandu-te si ducandu-te ca nebunul in faptele cele mai rele ale iadului, pentru ca nu veghezi ca sa te opresti la timp, sa-ti biruiesti supararea furata, ca sa nu distrugi, sa nu dezbini, sa nu mai minti?
Deci de aia minti cand minti negand adevarul, faptele, istoria, evidenta, realitatea, filmul, poza, martorii, pentru ca vrei sa mai iei ca sa dai cica asa cum te-au tzepuit sa-ti doresti faradelegea asta luand pentru ei ca fraierul sclav ce se crede liber...sa ia...fara sa i se dea... dezbinandu-se si rupandu-se tot cershind lepadare de Dumnezeu ca sa dea si el ca lumea, ca lumeus antihrist... ce te ia sa iei ca sa dai... inmultirea rautatii si a chinurilor vremelnice si vesnice... prin puii viitorului (cu toate spre rău)... si pentru asta esti mereu foarte suparat fara sa stii ca defapt asta e ceea ce vrei ca tzepuitul ce se vrea tzepuit ispitindu-se singur si facand ispitele pentru satisfactia rautatii nepasandu-i deloc de viitor dadeloc si nici de suflet, indolent, puturos, nu-i pasa, nu-ti pasa, si-a asigurat luarea si mailuarea ca sa dea si sa mai dea vidanjand binele cu cinism crud pentru ca raul sa-si faca plinul... in viitorul din pui, puii nelegiuriilor si fiii pacatului, niste necredinciosi impostori, mandrii, cruzi, ”invincibili” si laudarosi... ce traiesc inmultirea inmultirii (rautatii) cu toate placerile ei bolnave si triste, ca un vis ”frumos”.