[iustin_dumitru]

Sunt tot mai convins ca lupta cu pacatul ocupa un loc central in mantuirea noastra la nivelul vietii vesnice, dar ne si da o stare de implinire a credintei la nivelul vietii pamantesti.

Desi nu zic o mare noutate ,caci aceasta e evident pentru orice crestin , sau chiar evreu sau musulman ,totusi , aducerea in prim plan al acestui aspect poate ajuta la deblocarea unor stari de neimplinire in anevoiosul urcus al credintei.

Eu de exemplu am simtit ca orice fac si oricat ma agit pe drumul credintei pana nu voi aborda frontal pacatul din viata mea cu toata greutatea care o implica despartirea de acesta aceasta , si nu voi lupta cu el , nimic nu se leaga .

Sunt pacate care ni le cunoastem , de care nu e asa greu sa te desparti, dar si pacate de care despartirea e dureroasa, pentru ca vin ambalate sub masca de a nu supara pe altii .

Sunt insa si pacate care nu le cunoastem , si pe care platosa grea a mandriei ,daca nu apelam la feedbackul celorlalti , ne face sa nici nu le banuim, sa ne credem chiar buni.

Un alt aspect la mine cel putin , este o anumita greutate in a il identifica,inaintea spovedaniei sau rugaciunii , parca daca vreau sa mi le enumar in minte gasesc doar cateva sumare,alaturi de cele 1-2 cunoscute ca mai grele dar in fata carora ma stiu de ani intregi neputincios.

Din cauza aceasta nici pocainta la mine nu are putere prea mare , caci amintirea lor e destul de pailda, si nu ma gandesc asa des la ele ,asa cum faceau monahii, a caror vviata intreaga era pocainta.

De asemenea , descoperirea intregului sens al Evangheliei in afirmatia surpiza a Mantuitorului din ultima Sa noapte ,care a aratat ca intreaga venire a Lui a fost legata de pacat
" ...acesta este trupul Meu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor",
m-a facut sa vad ca si dezlegarea sensului coborarii lui Dumnezeu pe pamant care m-a procupat ata de mult , a fost exact ca sa ne scape de pacat si sa ne redea viata vesnica.
Doar atata ca nu ne-a spus-o in timpul vietii pamantesti, ci a pastrat-o pentru sfarsit

Si intraga eanghelie a apostoului Pavel porneste tot de la moartea fata de pacat,fata de omul cel vechi, urmata de invierea la o viata noua

Deci pacatul are consecinte atat de grele in viata noastra,incat lupta cu el devine insasi calauza dobandirii starii de multumire si de har.