[apacurgatoare7]

Multumesc pentru participarea ta la bunul meu inceput, Iustin.

Mi s-a mai zis de smerenie ca este baza, nu cu trimitere la mine, ci in discutii pe teme duhovnicesti. Am citit despre ea in carti. Inca nu imi este clar ce inseamna precis, prin ce simtaminte si actiuni o practicam.

Eu asociez smerenia cu modestia si simplitatea. Si cred ca practic, oarecum, aceste valori in viata mea, nu sunt doar la nivel declarativ. De exemplu, nu vorbesc despre ceea ce am facut bun in stanga si in dreapta. Cand cineva imi lauda reusitele, eu imi reduc din merite si nu din falsa modestie, ci stiu ca circumstantele si, desigur, Dumnezeu contribuie mult la reusitele noastre.
Mai cred ca aceste valori se invata si din familie si am observat ca le intalnim mai ales la persoane care au crescut in familii simple, care s-au confruntat cu mai multe dificultati sau cu lipsuri de tot felul. Cand nu ai posibilitati, nu ai ce afisa, nu iti complici viata, te ocupi de strictul necesar. Sau daca te-ai confruntat cu numeroase incercari de viata, aceste valori vin la pachet cu existenta ta pentru a te mentine pe linia de plutire. De exemplu, nu ai timp sau starea launtrica sa faci performante in ceva si apoi sa iti iei incredere, slava sau aprecierea oamenilor din acestea pentru ca tu te ocupi de problemele tale sau de nevoile de baza. Si treci peste acestea cu ajutorul lui Dumnezeu. Si nu uiti asta.

Ideea este ca, frecvent, intr-un mediu simplu sau intr-un inceput de viata agitat, te formezi asa, te lasi slefuit inconstient de ele si le porti in tine toata viata. La inceput, unii traiesc aceste valori intr-un mod dureros, frustrant, dar apoi, descopera ca au avut rostul lor, ca se aseaza sanatos in viata lor. Poate ma insel, dar sunt constatarile mele in cazul meu si in privinta altora.
Si o perla se necajeste la inceput cand un fir de nisip intra in locasul sau, o doare. Dar apoi, avem o perla frumoasa care isi continua existenta dand farmec claviculelor feminine. O suferinta cu finalitate.

Nu am un suflet curat, imi stiu patimile, "pacatoaiele" (nu multe, dar aceleasi care se repeta), nu am doar "pacatele". Dar daca nu as practica valorile de care am vorbit in celalalt mesaj, daca nu as veghea la sufletul meu, ar fi mai rau. Unele fapte bune le fac natural,asa m-am format, asa mi-e fondul sufletesc, pe altele imi propun sa le fac, pentru ca stiu ca devenim ceea ce facem in mod regulat.