Citat:
În prealabil postat de cozia
Abordare, maniera, atitudine, gestionare a fricii, a singuratatii pustnicilor romani de exemplu care locuiau in pesteri din multi, este adevarat ca in apropierea manastirilor dar NOAPTEA tot singuri erau. Voi realizati ce lupte duhovnicesti mai ales cu ei insisi se duceau acolo?
.
|
Frica de intuneric,de animale , de atacuri ,de diavoli?
Dar ce reprezinta acestea fata de puterea ce ti-o da convietuirea cu Dumnezeu prin mijlocitorul ales, care e Hristos. Nu Dumnezeu le indruma pe toate? Nu apara el puiul de cerb in fata lupilor sa treaca si peste noaptea aceea si cerbul asa fragil sa atinga varste inaintate?
Si daca astfel guverneaza El natura, cum nu va avea grija de cei care au renuntat la toate pentru El? Hai ca poate lumea o mai lasa in cate un razbboi sau o nenorocire, pentru indreptarea ei, dar cum ar putea sa il lase pe cel care isi primejduieste voiata doar din prea multa incredere ce o are in chemartea Fiului , si care lasa placerile lumii.
Mai mare frica este in palatele celor puternici si inconjurati de placeri, caci frica de Judecata, de intalnirea cu Cel Puternic, deapsarea erelelor facute si de chinurile vesnice , de vesnica despartire de lauda si iubire care pe pamant le a obtinut cu banii sau forta.
Pentru ca cine nu il are pe Dumnezeu in suflet este cel mai in pericol si cel mai de plans om din lumea asta.