Cred ca am inceput threadul asta prost, ca si cum as stii sa ma rog si as invata pe altii.
De fapt mai degraba as vrea sa cer sfaturi,sa inteleg de ce la altii e asa usor si la mine e asa greu rugaciunea citita , de ce mereu gandirea imi spune ca ar trebui sa o fac mai adanca rugaciunea, nu doar sa o citesc.
Dar pe de alta parte nu am probleme in a citi rugaciuni ca si o carte , sau sa meditez la ele. Nici macar probleme interioare , adica atitudinea e tot de rugaciuune,nu doar lectura,luare la cunostinta .
Dar pozitia corpului nu mi se pare ok, adica sa citesc pe scaun,sau chiar intins.
Si si ideea de a avea ora anume,care creeaza asteptari si panica daca se apropie, sio deznadejde daca a trecut.
Si am si intrebari de baza, de exemplu de ce se pune asa mare pret pe rugaciune, adica cumva exclusiv,si de ce cea mai avansata ramura a credinciosilor sunt monahii, a caror ocupatie de baza e rugaciunea.
Stiu ca Domnul ne a indemnat sa ne rugam , si ne a si zis cum. Dar nu inteleg cum a devenit asta ocupatia principala a credinciosilor , si totusi sa fie atat de putine detalii si indrumare despre ea.
Si eu simt nevoia de rugaciune ,dar asa cumse poate vorbi despre orice, si Domnul ne a si vorbit, despre Tatal, despre viata de apoi, despre relatia Fiului cu Tatal care e tot un fel de rufgaciune , cred ca si despre starea de rugaciune se poate vorbi .
|