Diferența dintre valorile umanității, marcate de păcat, și principiile Împărăției cerești este profundă, echivalentă cu distanța dintre cer și pământ. Isaia 55:8 accentuează acest contrast: “Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, și căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul. Ci cât sunt de sus cerurile față de pământ, atât sunt de sus căile Mele față de căile voastre și gândurile Mele față de gândurile voastre.” Prin aceste cuvinte, se evidențiază distanța clară între percepția limitată umană și vasta înțelepciune a lui Dumnezeu.
Recuperarea traiectoriei pierdute de Adam este posibilă prin lucrarea de restaurare și răscumpărare realizată de Hristos. Aceasta deschide calea reîntoarcerii umanității la scopul său originar și la comuniunea cu Dumnezeu.
Prin sacrificiul Său, Hristos a deschis calea pentru toți cei dispuși să revină la starea de puritate originară, așa cum a fost la începutul creației. Coloseni 1:13 confirmă acest dar extraordinar: “El ne-a izbăvit de sub puterea întunericului și ne-a strămutat în Împărăția Fiului dragostei Sale, în care avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor.”
Această posibilitate de reconciliere și restaurare spirituală reprezintă esența ofertei divine de mântuire, invitând omenirea la o relație profundă cu Dumnezeu prin iertarea păcatelor și îmbrățișarea unui nou început de viață.
Fiul lui Dumnezeu a venit pe pământ ca ambasador al Împărăției cerești, având misiunea de a aduce principiile acestui “Teritoriu Sfânt” în inimile oamenilor. Venind direct de la Tatăl Ceresc, El a oferit celor dornici să adopte și să trăiască conform acestor valori, învățături și principii divine. Scopul principal al acestor învățături este transformarea și alinierea vieților noastre la idealul divin. Este esențial să înțelegem că legile divine trebuie să primeze în viața noastră, având o importanță net superioară față de legile umane. Această superioritate poate fi ilustrată prin analogia cu legislația Uniunii Europene, care domină și are autoritate asupra legislațiilor naționale ale statelor membre. Doar persoanele care aleg să adopte și să se dedice viețuirii în conformitate cu aceste legi spirituale se vor
califica pentru a primi cetățenia în Împărăția Cerească.
Așadar, venirea Fiului lui Dumnezeu pe pământ a avut scopul de a oferi omului posibilitatea de a se renaște spiritual, astfel încât acesta să se poată întoarce la viața pentru care a fost inițial creat. Aceasta prevedea și revenirea la starea de pace interioară și odihnă sufletească, comori pierdute în urma căderii umane în păcat.
Potrivit standardelor divine ale Împărăției cerești, așa cum sunt descrise în Scripturi, există un plan destinat transformării caracterului uman, cu scopul de a-l armoniza cu cel al locuitorilor acestei Împărății. Acest proces de transformare începe cu renașterea spirituală a persoanei păcătoase și evoluează până la atingerea staturii spirituale a locuitorilor Împărăției.
Studiind cu atenție Sfânta Scriptură, putem observa că planul lui Dumnezeu nu s-a limitat doar la crearea unor ființe superioare îngerilor; El a intenționat să creeze o ființă care să aibă chipul și asemănarea Sa. Conform Genezei 1:26-27, Dumnezeu a spus: “Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră.”
Avem suflet, duh, am fost înzestrați cu capacitatea de a gândi, de a raționa, de a crede, de a face hotărâri, de a admira, de a iubi și de a face alegeri. Acest lucru se datorează planului dumnezeiesc, conform căruia omul a fost proiectat să fie asemenea Lui. Dumnezeu ne-a creat și ne-a înzestrat cu aceste capacități pentru a le întrebuința și este responsabilitatea noastră să le folosim, să lucrăm împreună cu El pentru a ajunge la statura cetățenilor Împărăției.
Planul lui Dumnezeu nu se limitează la o restaurare ieftină, care constă doar în iertarea de păcate, ci prevede restaurarea chipului lui Dumnezeu în noi și aducerea noastră la înălțimea staturii Fiului Său așa cum este scris în Efeseni 4:11- 13; “El a dat pe unii... proroci... păstori și învățători, pentru desăvârșirea sfinților... până vom ajunge la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos.”
Pentru a ne oferi posibilitatea de a învăța să trăim așa cum trăiesc locuitorii acestei Împărății, Dumnezeu trebuie să înceapă acest proces, să ne nască din nou spiritual așa cum este menționat în Scriptură, în Ioan 3:3, unde Domnul Isus afirmă: “Dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
Renașterea spirituală este, astfel, un prag esențial în viața fiecărui om, ce semnifică debutul unei existențe noi, în care dobândim cetățenia Împărăției lui Dumnezeu și începem un drum de apropiere și conformare după exemplul Fiului Său.
Acest lucru este explicat în 2 Corinteni 5:17-18, unde este scris că, prin Hristos, omul devine o făptură nouă, fiind o transformare profundă ce are originea în Dumnezeu. Această naștere din nou este chiar din Dumnezeu, conform cu Ioan 1:11, “A venit la ai Săi, și ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit... le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; născuți nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.”
Această naștere din nou se distinge prin faptul că nu este rezultatul originilor naturale sau al voinței umane — nu provine din moștenirea genetică, voința personală sau decizia altor persoane, ci direct din voința și acțiunea lui Dumnezeu.
Analogia dintre nașterea naturală și cea spirituală este semnificativă. La fel cum nașterea naturală are la bază o sămânță umană pentru apariția vieții, în mod similar, nașterea spirituală necesită o sămânță dumnezeiască așa cum spune 1 Ioan 3:9; “Oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuiește, pentru că sămânța Lui rămâne în el; și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu.”
Așa cum sămânța umană determină caracteristicile viitoarei ființe umane, tot așa “sămânța lui Dumnezeu,” din care trebuie să se nască omul, poartă “codul genetic” spiritual, din care se dezvoltă o nouă ființă spirituală ce conține caracteristicile lui Dumnezeu.
Dacă vom cunoaște ce conține această “sămânță dumnezeiască,” putem începe să înțelegem cum se manifestă viața nouă. La fel cum o sămânță biologică conține elementele fundamentale ale vieții din care provine, “sămânța lui Dumnezeu” conține elementele necesare pentru dezvoltarea spirituală a omului nou.
În procesul nașterii unei ființe umane, embrionul conține toate celulele necesare pentru formarea întregului organism - inima, ochii, creierul, toate la o scară microscopică și perfect organizate. Prin analogie, putem observa că același lucru este valabil și pentru sămânța lui Dumnezeu, care conține toate componentele sau celulele primare ale Chipului lui Dumnezeu.
Primul capitol din Evanghelia după Ioan face o identificare clară între Dumnezeu și Cuvântul Său, precizând că “La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu” (Ioan 1:1). Această identificare este extinsă și la Fiul Său, descris ca fiind Cuvântul întrupat și în unitate cu Tatăl (Ioan 1:14; Ioan 10:30).
Dacă Dumnezeu și Fiul Său sunt identificați ca fiind Cuvântul, atunci sămânța spirituală din care trebuie să se nască omul este, de asemenea, Cuvântul. Acest lucru este susținut de Luca 8:11, unde se afirmă că “sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu.”
Dacă Domnul Isus, recunoscut ca fiind Cuvântul, este născut din Dumnezeu și este numit în Scripturi ca fiind Întâiul Născut, atunci și noi, pentru a fi considerați frați spirituali ai lui Hristos, trebuie să ne naștem din aceeași “sămânță dumnezeiască,” adică din Cuvântul care este identificat ca fiind însuși Dumnezeu. La fel cum sămânța umană conține celulele de bază necesare pentru dezvoltarea diverselor organe, dar aceste celule nu constituie încă organele complet formate și funcționale, așa și “sămânța lui Dumnezeu” cuprinde elementele esențiale pentru dezvoltarea trăsăturilor spirituale, însă aceste trăsături nu sunt
prezente în formă completă de la început.
La renașterea spirituală, nu se dobândesc automat trăsăturile de caracter ale lui Dumnezeu; este un proces de dezvoltare și maturizare spirituală, similar cu creșterea și dezvoltarea biologică a unui organism.
În stadiul embrionar al sămânței divine, nu întâlnim în mod direct trăsături precum dragostea, îndelunga răbdare sau bunătatea. În schimb, în ea găsim Cuvântul, care conține învățăturile și principiile lui Hristos, care, de-a lungul procesului spiritual de creștere și maturizare, vor dezvolta aceste trăsături în om, până ajunge la “statura plinătății lui Hristos”.
Trăsăturile lui Hristos se dezvoltă treptat, asemănător cu modul în care celulele dintr-o sămânță cresc și se maturizează pentru a forma un organism complet.
Sămânța lui Dumnezeu este baza pe care se formează caracteristicile divine într-o persoană, conducând la o maturizare spirituală ce reflectă natura și valorile lui Hristos. Această sămânță conține informația genetică spirituală sau Legile Împărăției - în esență, învățăturile lui Hristos, fiecare dintre acestea reprezentând o parte a Chipului lui Dumnezeu, așa cum este ilustrat în 2 Corinteni 4:3.
Extras din
https://cuvantcurat.ro/resurse/rostul-vietii/