Modul nostru de a cunoaște oamenii se bazează pe două abordări fundamentale: prima este legată de aspectul lor fizic, iar cea de-a doua, de natură spirituală, se concentrează pe caracter și moralitate. În ceea ce privește percepția fizică, evaluăm oamenii pe baza caracteristicilor lor observabile. În schimb, când vine vorba de caracter, ne bazăm pe acțiunile și deciziile lor.
De exemplu, o persoană care optează să urmeze principii etice și morale puternice poate fi considerată ca având un caracter nobil. Pe de altă parte, cineva care manifestă comportamente imorale și dăunătoare poate fi văzut ca având un caracter negativ.
Când vrem să-L cunoaștem pe Dumnezeu, avem o singură perspectivă. El nu poate fi cunoscut prin caracteristici fizice sau observabile, deoarece omul nu are la îndemână o formă fizică pe care să o poată percepe direct. Pentru a cunoaște pe Dumnezeu, este esențial să identificăm Căile Sale, felul Său de a fi, precum și însușirile sau trăsăturile Sale, așa cum sunt ele descrise în Sfânta Scriptură.
Conform planului divin, stabilit înainte de apariția omului, era prevăzută venirea Fiului lui Dumnezeu pe pământ. El a fost trimis pentru a ne dezvălui frumusețea caracterului și căile desăvârșite ale locuitorilor Împărăției, așa cum este exprimat în Psalmul 25:8 - “Domnul este bun și drept, de aceea arată El păcătoșilor calea” și din Psalmul 18:30 - “Căile lui Dumnezeu sunt desăvârșite.”
Prin frumusețea caracterului Său, El ne atrage spre Sine, trezind în noi dorința de a aprecia și iubi aceste calități divine, în vederea transformării noastre pentru a deveni asemenea Lui.
Această idee este exprimată în Ioan 12:32, unde Domnul Isus afirmă: “După ce voi fi înălțat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toți oamenii,” referindu-se la atracția profundă a caracterului Său, nu la cea fizică. Caracterul Domnului Isus, așa cum este descris în Sfânta Scriptură, oglindește fidel trăsăturile Tatălui ceresc. În Coloseni 1:15, ni se arată că El este “chipul Dumnezeului celui nevăzut, Cel Întâi-Născut din toată zidirea.” Aceasta
arată că trăsăturile Sale oglindesc pe cele ale Tatălui.
Trăsăturile inimii Domnului ne sunt descoperite în diverse pasaje biblice. Exodul 34:6 ne dezvăluie că Dumnezeu este plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, plin de bunătate și credincios. Psalmul 145:8 evidențiază răbdarea Lui îndelungată, iar Deuteronom 32:4 accentuează că este credincios și fără nedreptate, drept și curat, subliniind astfel natura dreaptă și imaculată a lui Dumnezeu.
De asemenea, se poate observa că Domnul Isus a exemplificat o stare profundă de odihnă sufletească și pace interioară în timpul vieții Sale pe pământ. Aceste calități sunt vizibile la o examinare atentă a vieții Sale, reflectând cum viața trăită în aceste virtuți poate conduce la o stare profundă de liniște și armonie interioară.
În plus, alte două trăsături esențiale ale Domnului Isus, care sunt menționate în Matei 11:29, sunt blândețea și smerenia. Aici, Domnul Isus însuși spune: “Învățați de la Mine, căci Eu Sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.” Acest mesaj nu numai că ne încurajează să urmăm exemplul Său, dar ne asigură și că adoptând blândețea și smerenia, putem atinge odihna și pacea interioară ce L-au caracterizat.
O altă trăsătură care definește pe Dumnezeu este sfințenia Sa, așa cum ni se cere și nouă să fim în 1 Petru 1:16 : “Fiți sfinți, căci Eu sunt Sfânt.” Apoi mai este descris de Evrei 7:1, 2, inițial ca “Domn al neprihănirii, apoi ca Domn al păcii.” În 1 Ioan 4:16, Scriptura adaugă o dimensiune profundă la înțelegerea naturii lui Dumnezeu, afirmând că “Dumnezeu este dragoste.” Această declarație nu doar că definește esența lui Dumnezeu, dar subliniază și faptul că dragostea constituie fundamentul care îmbogățește și unifică toate celelalte trăsături divine.
În contextul divin, dragostea nu este percepută doar ca un sentiment, ci ca o forță profundă și transformatoare, care stă la baza tuturor acțiunilor și a întregului caracter al lui Dumnezeu.
Pentru a ne însuși aceste calități divine, este esențial să ne orientăm atenția către comportamentul care a caracterizat viața Domnului Isus pe pământ, în relația Sa cu Tatăl ceresc. Acest model de conduită este fundamental pentru progresul nostru spiritual și pentru transformarea caracterului nostru.
O atitudine fundamentală manifestată de Domnul Isus a fost “renunțarea la Sinele Său”, un principiu ce a definit întreaga Sa existență pe pământ și care este accesibil fiecărui credincios. Dumnezeu ne-a înzestrat cu abilitatea de a îmbrățișa această atitudine, iar exemplul Său poate fi recunoscut adesea în propriile noastre experiențe de viață.
Asemănător cu momentul când începem școala primară, unde suntem nevoiți să ne lăsăm preconcepțiile deoparte pentru a asimila noi cunoștințe, la fel, spiritual, suntem chemați să renunțăm la propria perspectivă limitată. Așa cum niciun elev nu își permite să schimbe regulile adunării sau să redefinească sensurile literelor după bunul plac, nici noi nu putem schimba regulile impuse de Dumnezeu pentru creșterea noastră.
În relația Sa cu Dumnezeu, definită de perfecțiune, Domnul Isus a adoptat o atitudine de smerenie profundă. A luat o poziție de rob ascultător, demonstrând o supunere totală față de voința Tatălui și o dragoste necondiționată față de El.
Ca Fiu al lui Dumnezeu, a manifestat un respect profund și sacru față de Tatăl Său, cunoscut drept “frica de Domnul,” care se referă la un adânc respect și venerație, subliniat în Isaia 1:3 care spune că: “Plăcerea Lui va fi frica de Domnul“.
Este vital să cunoaștem acest comportament divin pentru a ni-l însuși, așa cum este subliniat în Coloseni 2:2 : “Să cunoască... pe Hristos, în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei.”
Adevăratul Isus, descris în Sfânta Scriptură, a urmat un drum desăvârșit, fără a se abate nici la dreapta, nici la stânga, o cale îngustă și perfectă pe care ne îndeamnă și pe noi să o urmăm, așa cum spune Matei 16:24, “Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze.”
A trăit la cel mai înalt nivel de integritate spirituală și morală, conformându- se voinței și legilor divine și urmând cu strictețe principiile morale și spirituale stabilite de Dumnezeu, care sunt desăvârșite și eterne. Prin aceasta, a arătat că nimeni - ceea ce Îl include și pe El ca Fiu al Său - nu poate adăuga sau scoate ceva la ceea ce a legiferat Dumnezeu.
Adevăratul Isus, așa cum este El prezentat în Scripturi, este Modelul nostru de viață, caracter și comportament. Suntem chemați să-L urmăm, să ne modelăm viețile noastre după exemplul Său și să urmăm calea pe care a mers El, fiind singura cale care duce spre transformarea caracterului nostru și spre viața eternă.
Trebuie să trăim după exemplul Modelului nostru
Mulți dintre noi am fost învățați să admirăm tot ceea ce a făcut Domnul Isus și felul Său de a fi. Dar, în același timp am fost conduși eronat să credem că trăsăturile Sale respectiv - neprihănirea, îndelunga răbdare, blândețea, bunătatea mila și dragostea - sunt inaccesibile pentru noi. Această concepție eronată provine din intenția lui Satan de a ne îndepărta de adevăratul scop al creației, acela de a deveni asemenea cetățenilor Împărăției.
Este o concepție răspândită că Domnul Isus a trăit la un nivel divin, care este de neatins pentru oameni, și că, din această cauză, ne este imposibil să-L urmăm fiindu-ne permis să rămânem în slăbiciunile umane. Această viziune conduce la o acceptare pasivă a imperfecțiunilor umane, ignorându-se nevoia de creștere și transformare spirituală.
Adesea, atunci când se discută despre viața Domnului Isus, se pune un accent deosebit pe minunile pe care le-a săvârșit, lucruri ce par inaccesibile omului obișnuit. Există o tentație, amplificată de înșelăciunile lui Satan și ale slujitorilor săi, de a crede că viața de ascultare deplină față de Dumnezeu așa cum a avut-o El pare imposibilă în această viață, ca și cum ar fi destinată exclusiv “vieții de apoi.”
Mulți Îl apreciază pentru minunile Sale, dar puțini sunt interesați să cunoască și să trăiască conform felului în care El a trăit în relația cu Tatăl Său. Aceasta situație este dată de învățătura conform căreia, pentru a ajunge în raiul ceresc, este suficientă iertarea păcatelor. Astfel, renunțarea la sine, smerenia, evlavia și alte trăsături de caracter ale Domnului sunt astăzi ignorate și disprețuite de majoritatea oamenilor.
Cu toate acestea, Scriptura ne îndeamnă clar să urmăm modelul de viață al Domnului Isus. Așa cum spune 1 Ioan 2:6, “Cine zice că rămâne în El, trebuie să trăiască și el, cum a trăit Isus.” Aceasta este o chemare la acțiune, subliniind că, deși nu putem realiza minunile fizice ale lui Hristos, putem aspira să trăim asemenea Lui.
Domnul Isus nu ne cheamă să facem minuni ci ne cheamă să urmăm calea renunțării la sinele nostru și a smereniei, trăind astfel cum a trăit El în relația cu Tatăl Său - o abordare simplă și obligatorie pentru orice persoană. Acesta este un apel la un mod de viață pe care îl poate adopta oricine, indiferent de condițiile sau contextul personal.
În demersul nostru de a ne alinia după modelul lui Hristos, asemănător începerii școlii primare, pășim cu cunoștințe inițiale zero într-o “fabrică” spirituală unde standardul este perfecțiunea divină. În acest loc, toate piesele, începând cu El ca Model, apoi uneltele utilizate în “procesul tehnologic” și până la Cel ce dirijează întregul proces de fabricație - se află într-o stare de desăvârșire.
Extras din
https://cuvantcurat.ro/resurse/rostul-vietii/