Referitor la partea EMOȚIONALĂ, LACRIMOGENĂ,și altor fenomene de genul pe care le acuzi.
Eu așa cum am zis,sunt in general de piatră, dur, serios, analitic, rațional..
Când mă vizitează "inamicul" devin haotic, turbulent,vulcanic, puternic dar în sens negativ și plin de ambiții nu prea "ortodoxe".
Însă întotdeauna când mă vizitează Dumnezeu,îmi dau lacrimile, indiferent dacă sunt într-o biserică sau mă rog in mijlocul drumului pentru un alcoolic venit la mine din senin.
N-ai cum să nu simți pătrunderea Duhului in inimă.
N-ai cum să nu te eliberezi,să nu te descarci,să nu te eliberezi,să nu te emoționezi etc.
Logic in public mă țin,nu m-a văzut nimeni plângând niciodată indiferent de situație,ba chiat sunt acuzat că n-am inimă de multe ori.
Însă la contactul cu Dumnezeu mereu plâng.
__________________
Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.(Ieremia 33:3)
|