17. DE CE NU NE PUTEM RUGA IMPREUNA CU CATOLICII
Ce frumos este sa fie fratii impreuna! Ce frumos este sa fie crestinii uniti! Sa nu uitam insa, ca unitatea Bisericii nu sta in unitatea de interese, ci doar in unitatea de credinta, in lisus Hristos, Dumnezeu-Omul.
Se fac eforturi intense de unire a Bisericilor, eforturi omenesti care exclud voia lui Dumnezeu.
Apare de la inceput o intrebare. Poate Biserica Ortodoxa sa se uneasca cu Biserica romano-catolica? Pot ortodocsii sa se roage impreuna cu catolicii? Noi stim ca randuielile canonice ne opresc de a ne ruga cu ereticii. Asadar, cum pot fi justificate rugaciunile comune?
Se aduc tot felul de argumente fatarnice, cum ca ar fi vorba de doua Biserici surori; ca diferentele nu ar fi asa de mari; ca Hristos iubeste unitatea si alte minciuni asemanatoare.
Este adevarat ca Hristos doreste unitatea, insa aceasta nu poate sa fie decat cu marturisirea aceleiasi credinte adevarate.
Ce se stie despre diferentele dintre ortodocsi si catolici? In general, se stie foarte putin. Chiar si teologii stiu foarte putin in acest sens, intrucat lipsesc sursele de informare la indemana. La aceasta lipsa de informare se adauga dezinformarea practicata prin mass-media.
Tinand cont de aceasta stare de fapt, consideram util sa lamurim pe scurt problema diferentelor dintre ortodocsi si catolici.
Se considera de catre teologii ecumenisti ca nu ar fi existat motive serioase care sa justifice schisma de la 1054. Ei considera ca interesele politice ar fi dus la schisma. IÎn realitate, schisma a fost sustinuta de interesele materiale ale papalitatii. Ne amintim de eforturile de impacare si unire a Bisericilor, intreprinse intre secolele XI-XV. Toate au fost sustinute din ratiuni politice. In sec. XVI, Biserica latina si-a continuat eforturile de atragere a ortodocsilor de partea lor, in incercarea de refacere a unitatii, prin initierea si promovarea uniatismului.
Pe de alta parte, in paralel cu miscarile de reforma protestanta, se accentueaza actiunile unor miscari oculte, precum cea a rosicrucienilor, de promovare a unei renovatio care urmarea, pe de o parte distrugerea papalitatii, iar pe de alta parte crearea unei uniuni politice laice.
Asa cum am putut observa din cele expuse in capitolele precedente, ecumenismul actual a fost initiat pe cai oculte de catre francmasonerie,178 fiind considerat necesar pe calea pregatirii noii ordini mondiale si a guvernului mondial.
Diferentele dogmatice si de cult au inceput sa apara intre Biserica Rasariteana si cea Apuseana cu mult inainte de 1054. Dupa acest moment, inovatiile din Biserica Apuseana s-au inmultit si marit mereu.179
Desi formal in 1965 s-au ridicat anatemele dintre cele doua Biserici, totusi diferentele dogmatice si toate inovatiile introduse de catolici au ramas. Chiar mai mult, de atunci si pana astazi au tot crescut.
De aceea se ridica o intrebare legitima: cum putem sa ne rugam cu niste eretici si schismatici si cum putem sa intram in dialog in vederea unirii cu o papalitate care prin declaratiile sale vadeste erezia?
Vaticanul si papalitatea tin in intunericul ereziei pe crestinii catolici.
Se fac urmatoarele constatari:
1. relativizarea invataturii de credinta ortodoxa din motive ecumeniste;
2. diferentele dintre ortodocsi si catolici cresc mereu;
3. credinciosii catolici constata ca noile invataturi ale papalitatii contravin traditiei crestine.
Observatiile l si 3 denota ca, in ambele Biserici, la vârf, se incearca relativizarea invataturilor de credinta si a traditiilor. Aceste tendinte sunt observate independent atat de catre catolici cat si de catre ortodocsi.
Observatia de la punctul 2, facuta de ortodocsi, se afla pe linia traditiei ortodoxe, care atrage atentia asupra diferentelor dogmatice dintre ortodocsi si catolici.
In aceste conditii, cum justifica ecumenistii dialogul cu catolicii in vederea unirii? Si cum justifica rugaciunile comune, prin care se incalca flagrant randuielile canonice ale Bisericii Ortodoxe?180
Am putea fi acuzati de exagerare sau fanatism. Ce raspundem? Invitam pe cei nelamuriti, teologi si crestini de buna credinta sa studieze lucrarile teologului ortodox Vladimir Guittee, Papalitatea schismatica si Papalitatea eretica.181
De asemenea, studiul poate fi completat si cu punctul de vedere catolic, prin consultarea lucrarii lui Maurice Pinay, Complotul impotriva Bisericii si lucrarea Cine ataca Biserica catolica!182
Si pentru ca lucrurile sa fie cat mai clare, va propunem consultarea ANEXEI III, care reliefeaza cat se poate de clar ereziile sustinute de Vatican si de actualul papa, Ioan Paul II.183
Cum sa ne unim cu o Biserica a carui papa se roaga cu vrajitorii, samanii si hindusii si care declara ca toate religiile sunt bune?
Tinand cont de realitatea faptelor, asa cum este ea, consideram inacceptabile rugaciunile comune, precum si dialogurile in vederea unirii, in care nu se tine seama de necesitatea marturisirii aceleiasi credinte drepte, conforma cu hotararile sfintelor sinoade ecumenice.
178. „Eu nu prea sunt pentru ecumenism," afirma parintele D. Staniloae, „socotesc ca ecumenismul este produsul francmasoneriei: iarasi vor sa relativizeze credinta adevarata. Ecumenismul este panerezia timpului nostru," citat dupa Ortodoxia si internationalismul religios, Ed. Scara, 1999, p. 55.
179. Vladimir Guittee, Papalitatea eretica. Lucrarea este disponibila pe internet la adresa:
http://www.angelfire.com/space2/carti/ Vezi si la Michael Harper, op. cit., p. 132.
180. Canonul 45 al Sf. Apostoli: „Episcopul, presbiterul sau diaconul daca numai s-ar ruga impreuna cu ereticii, sa se afuriseasca, iar daca le-a permis acestora sa savarseasca ceva ca si clerici sa se cateriseasca." Canonul 65 al Sf. Apostoli: „Daca vreun cleric sau laic intra in sinagoga iudeilor sau a ereticilor ca sa se roage, sa se cateriseasca si sa se afuriseasca."
181. Lucrarea este disponibila pe internet la adresa:
http://www.angelfire.com/space2/carti/
182. Cele doua lucrari sunt disponibile la adresa:
http://www.angelfire.com/space2/carti/
183. Referinte in limba engleza se gasesc pe internet la adresa: www.RomanCatholicism.org