Deznadejdea e un pacat impotriva Duhului Sfant, care nu se va ierta nici in veacul de acum nici in cel ce va sa vina. Asa imi amintesc. De asemenea, credinta prea mare in milostivirea lui Dumnezeu este pacat impotriva Duhului Sfant. Eu pacatuiesc mereu, ca lasa ca Dumnezeu e mare si ma iarta. Dar nu stii cand iti este randuit ceasul.
Acei oameni, nu au avut un preot vrednic langa ei, care sa ii invete cele care, atunci, trebuiau sa le puna in aplicare, invatate in credinta lor. Uitandu-ne insa si mai adanc in problema, Dumnezeu nu da acestea unui sat, de prea mare sfintenie cata se afla in el, ci din cauza necredintei care s-a adunat acolo.
Este normal ca oamenii sa nu plece, cand ei nu cunoasc cuvantul lui Dumnezeum, din moment ce ei nu sunt prea mari credinciosi ci chiar dimpotriva, Dumnezeu le mai aminteste de cuvantul Sau, cu Iubire spre ai mantui. Sa mai carteasca si sa acuze si pe Dumnezeu ca lea facut rau, in aceasta intamplare, ca mai mare rau isi fac. Dar mai ales nu au avut un indrumator de incredere langa ei. Nu va adunati comori pe pamant, unde furii le sapa si le fura si molia le mananca. Acolo unde este comoara voastra este si sufletul vostru.
Ca un ticalos si mandru nenorocit de fatarnic ce sunt, iarasi judec. Iertati-ma. Hristos a inviat !
|