|
În prealabil postat de veilur
Eu daca am ceva de vorbit ma duc si vorbesc fata in fata cu parintele, nu la telefon, ca dupa aia risti sa vorbesti mai mult la telefon decat fata in fata, pentru ca devine obisnuinta sau o slabiciune, si poate saracul parinte are si alte treburi, neavand timp oricand sa compatimeasca la telefon pe ucenicii lui ca iar au pacatuit sarmannii cu gandul sau orice alta framantare pe moment.
Iti spun cinstit si foarte serios ca din moment ce ti-ai luat responsabilitatea spovedaniei, trebuie sa fii "barbat" sa iti asumi si raspunderea eventualelor caderi sau a diverselor framantari pana ajungi din nou la spovedanie, fata in fata cu parintele, fara sa-l anunti prin telefon, pentru ca eu cred ca si preotul este un om si are dreptul la putina liniste dupa atatea si atatea ore de spovedit in biserica. Bine, dar nu vreau sa fiu nici radical, il suni, dar nu la orice problema minora :)
Si am mentionat acestea, ca nu cumva in timp sa se deprinda oamenii cu spovedania la distanta, dar dintr-un anumit punct de vedere sunt de acord cu tine, sa ne sunam totusi duhovnicul in situatii mai deosebite, de exemplu cand suntem plecati in provincie, si trebuie sa iei o decizie care tine de credinta, dar si asa tot mi se pare putin cam deplasat, din moment ce esti un om cat de cat informat duhovniceste, stii cum si ce sa faci si in situatii mai complicate, ca doar trebuie sa fim descurcareti, nu sa depindem de telefonul mobil pentru a vorbi cu duhovnicul.
Uite, eu de exemplu, am pacate, imi stiu caderile, stiu ce trebuie sa fac, dar nu fac! Asta e problema si raspunsul la toate pacatele si framantarile mele, iar daca as fi pus intr-o situatie mai deosebita sau complicata, iau deciziile pe moment, deciziile care mi le dicteaza constiinta religioasa, ca de aia credem in Dumnezeu, ca El sa nu ne lase de izbeliste cand suntem si singurei, ci sa ne ajute sa gandim lucid si corect in duhul credintei atunci cand o cere situatia, sa luam decizii cu folos ;)
Te rog sa nu te superi pe mine, eu nu m-am suparat pe tine si iar m-ai facut sa zambesc cand mi-ai spus ca as fi ceva in ochii mei cu numarul postarilor. Eu am postat ce am simtit pe moment, si asa fac peste tot si cu toate mesajele pe care le postez, pur si simplu imi scriu parerea si atat, fara sa ma gandesc cum sa scriu sau cat anume.
|