Nu e cazul de fierbinteala, caci noi facem aici un studiu de caz.
Poate nu stiti, dar cand o femeie are probleme, aceste probleme nu se rezolva intr-o luna, ci pe parcursul a multe luni, poate chiar ani. Nu inseamna ca daca intrerupe postul, gata a ramas gravida. Situatia e diferita de o operatie pe cord, care trebuie facuta neaparat, altfel moare pacientul. Cunosc cazuri, care au asteptat nu luni, ci ani, pentru a ramane gravide. In cazul acesta, mai degraba asteptarea da roade, nu graba.

Avand in vedere cele de mai sus, imi vine greu sa diger ideea avansata de mai multi useri, si anume ca: "ar face o jertfa mai mare "incalcand postul" decat tinandu-l cu pretul nenasterii propiului copil."
Cum scopul vietii este mantuirea, nu nasterea de prunci, mi se pare mai potrivit sa ne preocupam in primul rand de mantuire in cele doua mari posturi ale anului. Nu mai trebuie sa mentionez, ca un preot, care slujeste duminica Sf. Liturghie, nu are ce incalca postul sub nici o forma.
Oare Dumnezeu vazand cum cei doi soti tin Postul Pastelui, nu-i va binecuvanta cu un copil dupa perioada de Post? Sau omul trebuie sa-si ia soarta in mainile sale si sa faca ce stie el ca e mai bine?!? Speranta noastra tot in Dumnezeu trebuie sa fie, caci de la El vin toate cele bune.
Argumente pentru incalcarea poruncilor dumnezeiseati se pot gasi oricand. Dar oare asta ne dorim? Si apoi credeti ca duhovnicul va da dezlegare in asemenea situatie? Ma indoiesc. Si atunci nu pot intelege sub nici o forma cum incalcare postului poate fi o jertfa mai mare!?! Dupa umila mea parere, e doar o incercare de a nu lasa nimic de la tine, in favoarea lui Dumnezeu.