Marian voi face cateva precizari ca sa vezi si altfel lucrurile: S-a observat ca ziua de odihna a fost stabilita ca sarbatoare pentru Evrei in legatura cu Pastile. Dar, totodata, cu aceasta sarbatoare, cu "Pastile Domnului" este consacrata si ziua intaia, pentru care Moise de asemenea precizeaza: "in ziua intai sa aveti adunare sfanta, in ziua a saptea, iar adunare sfanta" (Iesire XII, 16). Aceeasi consacrare observam si la celelalte sarbatori. Spre exemplu la cea a Corturilor: "in ziua intai va fi adunare sfanta, zice legiuitorul. Sapte zile sa aduceti jertfa Domnului si in ziua a opta va fi adunare" (Lev. XXIII, 35-36). Ceea ce remarcam in mod deosebit, este si consacrarea zilei a opta impreuna cu ziua intaia. Se intelege ca ziua a opta era totodata intaia zi a unei noi saptamani. Si totusi Profetul o numeste a opta zi. Aceasta vrea sa ne vorbeasca de o iesire din ciclul, din numarul sapte, al repetitiei; cu alte cuvinte, iesire din timpul ciclic si deschidere, intrare in timpul celei de a opta zi, simbol al plinatatii timpului, timp al invierii, timp al unei neincetate innoiri, nu al unei repetitii monotone intre nastere si moarte. Acest inteles reiese si din porunca sarbatorii zilei a opta a lunii a saptea, pentru care se precizeaza: "in ziua a opta sa aveti incheierea sarbatorii. (Numeri XXIX, 35). Cu alte cuvinte, ziua a Opta incheie timpul ciclic, si incheie praznuirea unui asemenea timp.
|