Sincer,Ancah,eram SIGURA ca vei spune ca la vremea tineretii nu erai practicanta,foarte sigura,dar pentru mine acest raspuns nu justifica indemnul categoric spre un stil de viata pe care nu ai cum sa-l intelegi,in acest timp.Poate ca nu erai practicanta,nu pentru ca nu auzisesi de Dumnezeu,ci pentru ca manata de savoarea neastamparata a tineretii nici macar nu aveai interesul sa fii,chiar daca ai fi auzit de la cineva ce este si ce nu este bine.Pentru ca atunci viata ta ar fi depins si de cea a sotului tau,deciziile de asemenea,pentru ca atunci ti-ai permis sa realizezi ceea ce nu permiti tinerilor,doar teoretic,fiindca transpunandu-te cu adevarat in inima si trupul acestora,mai ales in conformitate cu zilele noastre,nu cred ca ai mai putea cu atata usurinta sa propovaduiesti "calea cea dreapta".Si exact cum spunea Eminescu;"...e usor a scrie versuri,cand nimic nu ai a spune!.."Si nu mai comentez ca ar insemna sa ma intind mult si bine si tot sa nu ajungem la vre-un consens,pentru ca,va rog sa ma credeti,nu-mi place sa vorbesc doar ca sa ma aflu in treaba,ci vorbesc din inima si minte,din trup si suflet,din mediul meu social,fizic si spiritual,iar ceea ce spun ma caracterizeaza,si incerc sa inteleg lucrurile din mai multe perspective,chiar daca evit sa ma aflu in situatia de a cadea,nu sustin caderea,dar nici nu o judec,pentru ca sunt om,si totul este posibi;l in lumea aceata.
|