sa pu acuma si acel studiu important pentru integerea problemei cal iulian dar esste mai lung si trebuie studiat cu atentie pentru a fi inteles :

" Ce este calendarul bisericesc – anacronism sau un element
important al tradiюiei bisericeєti?

Un studiu istorico-canonic despre problema calendarului (iulian – stilul vechi єi gregorian – stilul nou) оn Biserica Ortodoxг


Viaюa omului se scurge оn timp оntre cele douг hotare: naєterea єi moartea. Aristotel menюiona cг “printre multele fenomene necunoscute din natura ce ne оnconjoarг cel mai necunoscut este timpul, pentru cг nimeni nu єtie, ce este de fapt timpul єi cum sг conduci cu el” [1]. Ca єi spaюiul, timpul este o dimensiune a existenюei. Оn concepюia creєtinг timpul a fost creat odatг cu lumea: “Mundus non factus est in tempore, sed cum tempore” (“Lumea n-a fost fгcutг оn timp, ci odatг cu timpul”), zice fericitul Augustin [2].
Din punct de vedere teologic, Hristos-Mвntuitorul nu este numai capul nevгzut al Bisericii, ci єi axa timpului, centrul istoriei religioase al omenirii. Оnainte de El istoria se оndrepta spre El, era orientatг mesianic spre El, era timpul de aєteptare. Hristos e veєnic prezent оn timp, оn Bisericг, оn istorie. Dupг оntruparea Fiului lui Dumnezeu a оnceput “plinirea vremii” (Efes. 1, 10).
Fiecare act divin din iconomia mвntuirii a avut loc оn trecut, оntr-un anumit moment al istoriei, оnsг devine prezent continuu оn tainele Bisericii. Оn timpul marilor sгrbгtori Оnvierea, Naєterea Domnului, noi devenim un fel de martori oculari ai evenimentelor comemorate, devenim contemporani cu ele.
Omul totuєi a simюit nevoia sг concretizeze timpul, sг-l mгsoare, adicг sг-l оmpartг printr-un єir de subdiviziuni periodice succcesive оn care sг se оncadreze atвt viaюa sa materialг, cвt єi cea religioasг. Acestea sunt consemnate оn calendarul de care ne servim pentru mгsurarea єi divizarea timpului.
La hotarele dintre veacuri, cu atвt mai mult la hotarele dintre milenii, se intensificг stгrile apocaliptice єi devine mai оncordat оnsuєi cadrul firesc al vieюii omului – timpul, iar suflarea veєniciei devine mai simюitoare, mai apropiatг. La fiecare оnceput de an, єi mai ales la sгrbгtoarea Naєterii Domnului, izbucnesc cu o putere nouг vechile dispute calendaristice.
Оn Basarabia, оn Rusia, оn unele югri ex-sovietice, оn Serbia, оn Ierusalim – creєtinul ortodox trгieєte dupг douг calendare: cel bisericesc (iulian, numit єi stil vechi) єi cel civil (gregorian, numit stilul nou). Diferenюa dintre aceste calendare, pe parcursul ultimelor sute de ani, este de 13 zile. La mulюi oameni firesc apare оntrebarea: oare nu se poate de condus dupг un singur calendar, gregorian, dupг care trгieєte aproape toatг lumea? Oare nu-i timpul ca Biserica Ortodoxг Rusг sг se dezicг de stilul vechi, fie chiar єi consfinюit de veacuri єi sг evite existenta dualitate?.. De altfel, din timp оn timp, nu numai оn societate, ci єi оn Bisericг se aud voci ce cheamг de a trece la stilul nou.
Ce este totuєi calendarul bisericesc – un anacronism, de care sunt legate diverse nepotriviri sau confuzii оntre fapte, evenimente єi epoca оn care sunt plasate? Este o introducere a unor trгsгturi єi concepюii perimate din altг epocг? Conюine concepюii, care nu se vor schimbate nici оntr-un mod оn ordinea cвndva оntocmitг; sau, dimpotrivг: calendarul bisericesc este un important element al Tradiюiei Bisericii, pe care este necesar sг-l studiem, sг-l preюuim єi sг-l pгstrгm, chiar dacг unora le trezeєte o neоnюelegere…
Am speranюa cг acest studiu оn care voi prezenta diferite puncte de vedere, uneori chiar contradictorii, va explica єi оi va ajuta pe cei cointeresaюi sг se orienteze оn problema calendarului bisericesc єi sг-єi creeze ei оnєiєi o viziune ortodoxг bine оntemeiatг.


Ce este calendarul?

Calendarul este un sistem de mгsurare a timpului, care indicг durata єi subdiviziunile lui. Dar a vorbi despre exactitatea timpului este imposibil. Se єtie cг irepetabilitatea este principala єi unica caracteristicг a timpului єi cг meritul calendarului constг оn faptul cг el dг structurii timpului ritm, periodicitate єi armonie. Calendarul este ritmul care trebuie sг uneascг lumea exterioarг a creaюiei cu lumea interioarг a omului оntr-un tot оntreg. Dar calendarul nu este numai un ritm, ci єi memorie. De aceea, оn esenюa sa, calendarul este expresia concepюiei de “memorie ritmicг a omenirii” [3]. Calendarul – nu este numai un rod al єtiinюei, nu este numai o tгbliюг a calculelor matematice, el este єi un act de conєtientizare, de interpretare religioasг єi filosoficг a timpului, exprimat оn limbaj matematic.
Termenul de calendar vine de la cuvвntul latinesc “kalende” (de la grecescul “καλω” – a chema, a convoca, latinescul “calare” sau “calere”), prin care romanii indicau, оn general, prima zi a fiecгrei luni, cвnd toюi cetгюenii erau chemaюi (convocaюi) оn adunarea publicг din forum, pentru a li se aduce la cunoєtinюг, prin viu grai, lucruri de interes public-cetгюenesc.
Calendarul se оntemeiazг pe miєcarea astrelor pe bolta cereascг єi, mai ales, a lunii єi a soarelui, cei doi luminгtori ai cerului, fгcuюi de Dumnezeu єi puєi de El “sг fie semne, sг deosebeascг anotimpurile, zilele єi anii”, precum zice Sfвnta Scripturг (Facere, 1, 14). “Єi luna totdeauna exactг оnsemneazг lunile єi оmparte timpul. Din lunг este semnul sгrbгtorii… Lunile anului sunt dupг mersul ei, minunate schimbгri face crescвnd…” (Sirah. 43, 7-9). Cu referire la traiul omului s-a ales ca unitate mijlocie de mгsurг a timpului ziua solarг medie, adicг intervalul de timp dintre douг treceri consecutive ale soarelui la meridian sau cвt юine o rotaюie completг a pгmвntului оn jurul axei sale. Ca orice unitate de mгsurг, ziua solarг medie are єi ea multiplii ei:
a) – orele, minutele єi secundele de timp: ziua e оmpгrюitг оn 24 ore, ora оn 60 minute, minutul оn 60 secunde.
b) – sгptгmвna (septem manes – єapte dimineюi sau єapte mвnecгri de zi), adicг intervalul de timp dintre douг faze consecutive ale lunii pe cer. Intervalul dureazг aproximativ 7 zile.
c) – luna lunarг (sau sinodicг), adicг intervalul de timp care оi trebuie lunii pe cer sг facг o rotaюie completг оn jurul pгmвntului єi sг revinг la aceeaєi fazг: de la lunг nouг la lunг nouг, de la lunг plinг la lunг plinг – aproximativ 29 ½ zile (exact 29 zile, 12 ore, 44 minute єi 2,9 secunde).
d) – anul. Pentru mulюi este necunoscut cг anul ca perioadг a timpului este de mai multe tipuri. Оn astronomia contemporanг sunt cunoscute urmгtoarele tipuri de ani:
1. Anul sideric, sau astral – intervalul de timp оn care soarele face o rotaюie оn sfera cereascг оntre stelele imobile. El cuprinde 365,2564 zile. Acest an este determinat de stele (de exemplu: poziюia soarelui faюг de stelele Ursei Mici, etc.) єi corespunde cu оnvгюгtura biblicг: “A fгcut Dumnezeu cei doi luminгtori mari… єi stelele. Єi le-a pus Dumnezeu pe tгria cerului… sг despartг lumina de оntuneric”. (Facere, 1, 16-18) [4].
2. Anul tropic, solar sau astronomic, adicг intervalul de timp оn care pгmвntul face o rotaюie completг оn jurul soarelui sau rгstimpul dintre douг treceri consecutive ale soarelui la echinocюiul de primгvarг. El are aproximativ 365 zile єi ¼ sau exact: 365 zile, 5 ore 48 minute єi 45-46 secunde. Factorul lui este soarele (poziюia soarelui faюг de pгmвnt).
3. Anul anomalistic – perioada trecerii soarelui prin perigeul orbitei sale geocentrice. Acest an are 365,2596 zile.
4. Anul draconic – intervalul trecerii soarelui printr-o fazг a lunii la ecliptic (cercul sferei cereєti pe care are loc miєcarea anualг a soarelui) – 346,6200 zile.
5. Anul calendaristic – an convenюional, obюinut din anul tropic prin оnlгturarea fracюiunii de zi – 365 zile.
6. Anul lunar, format din 12 luni lunare (sinodice) – 354,367 zile.
7. Anul embolismic (embolimic) – anul calendarului lunaro-solar (calendar оntrebuinюat pentru a concorda anul lunar cu luna lunarг [5]). Are 13 luni lunare (12 luni + intercalaюie [6]).
Deoarece anul tropic nu conюine un numгr exact de zile, n-a putut fi luat ca unitate de mгsurг, pentru cг оn acest caz ar fi trebuit ca una dintre zile sг aparюinг la doi ani consecutivi. De aceea s-a adoptat ca unitate de mгsurг anul civil sau calendaristic. Єi deoarece anul civil nu coincide exact cu cel tropic (astronomic), s-a cгutat sг se facг din timp оn timp, anumite corectгri оn diferite moduri, pentru a se restabili, оn calendar, coincidenюa anului civil cu anul astronomic. Astfel s-a nгscut problema calendarului.


Calendarul creєtin єi structura lui

Calendarul bisericesc trebuie sг corespundг cu оnvгюгtura biblicг despre timp (Facere, 1, 14-16) єi anume: sг ia оn consideraюie perioada de 7 zile (sгptгmвna) – ca etape ale creaюiei єi ca ciclul cel mai simplu al timpului; corpurile cosmice: luna, soarele єi stelele – ca totalitate a reperelor timpului.
Оn continuare voi analiza prioritгюile єi structura celor douг calendare – iulian єi gregorian, оn primul rвnd оn raport cu viaюa liturgicг a Bisericii Ortodoxe.
Calendarul de care se serveєte astгzi atвt lumea creєtinг, cвt єi multe din popoarele civilizate necreєtine, este de origine romanг (pгgвnг) [7]. El e alcгtuit la anul 45 о. d. Hr. de astronomul alexandrin Sosigene, pe vremea оmpгratului roman Iulius Cesar (100-44 о. d. Hr.) [8], pentru care a єi fost numit calendar iulian [9]. Conducвndu-se de anul astral, Sosigene a оntocmit cel dintвi calendar solar єtiinюific, scriind “o simfonie a timpului”, conform datelor єtiinюei astronomice, care era pe atunci оn floare la Alexandria. Acest calendar a fost introdus oficial оn Imperiul Roman prin ordinul lui Iulius Cezar din 1 ianuarie anul 45. Deєi calendarul iulian este orientat spre anul astral, calculul єi durata lui nu coincide cu anul astral, ci este mai mic cu 9 minute єi 1 secundг. Anul tropic nu poate fi considerat mai exact ca cel astral, оnsг el este mai accesibil єi sugestiv. Calendarul iulian realizeazг o armonizare єi o egalizare a anului astral (sideric) cu cel tropic (solar, astronomic), deci a fost оntocmit юinвndu-se cont de cele trei obiecte astronomice principale: soarele, luna єi stelele. Оn virtutea acestui fapt, calendarul iulian este considerat un calendar biblic autentic.
Prin reforma calendaristicг aplicatг atunci оn cuprinsul Imperiului Roman, Sosigene, cunoscвnd durata exactг a anului tropic, (cercetвnd єi tгbliюele lui Ghipparh sau Ipparh [10]), a restabilit, mai оntвi, coincidenюa anului civil cu cel astronomic, apoi a determinat pentru viitor durata anului calendaristic de 365 zile; iar pentru cг diferenюa de 5 ore, 48 minute єi aproximativ 46 secunde, cu care durata anului solar (tropic) depгєeєte pe cea a anului civil sau calendaristic, оn 4 ani face aproape o zi, el a hotгrвt sг se adauge cвte o zi оn plus la fiecare patru ani [11]. La fiecare patru ani era deci cвte un an de 366 zile, numit an bisect (de la latinescul bissextilis). Оn felul acesta, coincidenюa (echivalenюa) anului civil cu anul astronomic trebuia sг se restabileascг dupг fiecare 4 ani, sau 4 x 365 + 1 = 1461 zile.
Оn calendarul astfel оntocmit de Sosigene, echinocюiul de primгvarг (adicг unul dintre cele douг momente din cursul anului cвnd ziua este egalг cu noaptea) cгdea atunci la 24 martie, iar оnceputul anului era socotit la 1 martie [12], fiind apoi mutat, peste puюin timp, la 1 ianuarie [13]. Calendarul iulian, socotind anul mediu de 365,25 zlie (365 zile єi 6 ore), neglija o micг diferenюг de 11 minute єi 14-15 secunde pe an (0,0078 zile), cu care anul civil sau calendaristic era de fapt mai lung decвt cel tropic sau astronomic єi cu care deci calendarul rгmвnea оn urmг faюг de acesta оn fiecare an. Aceastг micг diferenюг cu timpul creєte єi, оn 128 de ani, ea se ridicг la o zi (0,0078 x 128 ≈ 1), оn 384 – la 3 zile є. a. m. d. Aceastг diferenюг mгrindu-se mereu cu timpul, a оnceput sг fie observatг mai ales datoritг serbгrii Paєtilor, a cгrui datг, variabilг de la un an la altul, este legatг, pe de o parte, de un termen solar fix, єi anume: echinocюiul de primгvarг, iar, pe de alta - de o datг variabilг, єi anume: luna plinг de primгvarг (sau pascalг), adicг prima lunг plinг de dupг echinocюiu (mai amгnunюit despre data serbгrii Sf. Paєti ne vom referi mai jos. – I. M.).
Оn felul acesta, de exemplu, echinocюiul de primгvarг, pe care Sosigene оl fixase la 24 martie, peste 384 de ani (adicг pe vremea Sinodului I Ecumenic de la Niceea (325)), ajunsese sг cadг la 21 martie. Pгrinюii Sinodului I Ecumenic, care s-au ocupat єi de problema uniformizгrii datei Paєtilor, au observat acest lucru єi au hotгrвt ca pe viitor sг se considere ca datг a echinocюiului de primгvarг ziua de 21 martie.
Deci, de pe timpul lui Iulius Cezar єi pвnг оn secolul al XVI-lea, adicг aproape 1600 de ani, Europa a trгit dupг calendarul iulian. Оn secolul XVI diferenюa dintre calendarul astronomic єi cel iulian ajunsese la 10 zile, iar rгmвnerea оn urmг a calendarului iulian era consideratг o greєealг, semnalatг оncг оn secolele XIII єi XIV de cгtre calendariєtii apuseni єi rгsгriteni (Roger Bacon, Nichifor Gregoras [14], Isaac Arghiras [15], Gheorghe Ghemist Pleton єi Nicolae Cusanus), fiind corectatг оn Apus prin reforma “gregorianг” a calendarului, realizatг (din iniюiativa Sinodului din Trident (1545-1563)) sub papa Grigorie al XIII-lea (1572-1585) [16], (bula “Inter gravissimas”, 24 februarie) оn 1582, cu concursul astronomului italian Luigi Lilio (Aloisius Lilius) [17]. S-au suprimat mai оntвi cele 10 zile, ziua de 5 octombrie 1582 devenind 15 octombrie [18] (cu timpul, diferenюa dintre cele douг calendare – care la sfвrєitul secolului al XVII-lea era de 10 zile – a continuat sг creascг, оncвt dupг 1900 ea a ajuns sг fie de 13 zile єi se mгreєte cu 3 zile оn fiecare 400 de ani). La оnceput calendarul a provocat mari nemulюumiri єi polemici оn lumea catolicг. Aproape toate Universitгюile din Occident єi оnvгюaюii de vazг din secolul al XVI-lea, оn special Viet (numit pгrintele algebrei contemporane) єi renumitul J. Skaliger – fondatorul cronologiei єtiinюifice, afirmau cг calendarul gregorian este nejustificat єi neargumentat astronomic [19]. Istoricii єi cronologii оnюelegeau cг operaюia papei Grigorie XIII va complica calculele cronologice. Dacг, de exemplu, 4 octombrie a fost zi de joi, atunci zile de vineri ar fi fost 5, 12, 19 octombrie, dar vineri a fost data de 15. Dacг luna nouг a fost pe data de 4 octombrie, atunci luna plinг a fost pe 18 sau 19, dar оn urma reformei ea a fost pe 28 octombrie.
Spre deosebire de calendarul iulian, calendarul gregorian ia оn consideraюie numai soarele, adicг este mai apropiat de anul tropic. Prin aceasta a fost distrusг legгtura calendarului cu luna єi stelele; mai mult decвt atвt, calendarul devenise mai complicat єi pierduse caracterul ritmic. Calendarul gregorian se bazeazг pe fracюia 97: 400 оn ciclul de 400 de ani 97 sunt bisecюi. Bisecюi sunt consideraюi anii, numгrul de ordin al cгrora se terminг cu doi de zero ori se оmparte la 4 єi nu se оmparte la 100, sau se оmparte la 400. Dacг e sг оncepem cu 1600, atunci din anii: 1600, 1700, 1800, 1900, 2000, 2100, 2200, 2300…, numai cei subliniaюi sunt bisecюi.
Secolul iulian оntotdeauna cuprinde acelaєi numгr de zile, datoritг ritmului iulian bisect neоntrerupt (365, 365, 365, 366): оn patru ani vom avea 1461 zile (365 + 365 + 365 + 366 = 1461), iar оn secolul iulian – 36 525 zile (1461 x 25 = 36 525).
Оn secolul gregorian, оn primul an dupг reforma calendarului (adicг оn secolul XVII) au fost 36 525 zile, ca єi оn secolele iuliene obiєnuite. Оnsг secolele XVIII, XIX єi XX au cu cвte o zi mai puюin, adicг cвte 36 524 zile оn fiecare secol; secolul XXI va avea iarгєi 36 525 zile [20]. Anul gregorian are оn mediu 365,2425 zile, cu 0,0003 zile mai lung decвt anul tropic. Diferenюa aceasta se ridicг la o zi оn 3333 de ani (0,0003 x 3333 ≈ 1). Exactitatea se obюine mai complicat.
Analizвnd calendarele iulian єi gregorian din punct de vedere al corelaюiei cu luna, observгm urmгtorul lucru: schimbul fazelor lunii corespunde cu luna sinodicг sau lunarг ce conюine 29,53059 zile. Оn acest rгstimp are loc schimbul fazelor lunii – lunг nouг, primul sfert, lunг plinг, ultimul sfert. Оntr-un an nu se оncadreazг un numгr оntreg de luni, fгrг fracюiuni, de aceea, pentru оntocmirea tuturor calendarelor lunaro-solare, era folosit ciclul de 19 ani, alcгtuit de astronomul grec Meton (sec.V. о. d. Hr.). Esenюa acestui ciclu constг оn faptul cг, pentru concordarea calendarului lunar cu cel solar оn decursul a 19 ani lunari, se introducea de 7 ori o lunг sinodicг adгugгtoare (embolismicг). Cu alte cuvinte, la 12 ani lunari (anul avвnd 12 luni sinodice, adicг 354 zile) reveneau 7 ani lunari a cвte 13 luni sinodice (adicг anul conюinea 384 zile). Aceste concluzii cu privire la racordarea lunaro-solarг a lui Meton sunt rezumate оn felul urmгtor:
19 ani lunari ai lui Meton = 235 de luni sinodice ale lui Meton = 6940 de zile = 19 ani solari iuliani [21].
Ce efect produce aceastг racordare? 19 ani ≈ 235 de luni sinodice. Dacг оnceputul unui an coincide cu apariюia lunii noi pe cer, atunci aceastг coincidenюг va fi єi peste 19 ani. Peste fiecare 6940 de zile (sau 19 ani lunari ai lui Meton) fazele lunii vor fi оn aceleaєi date ale calendarului solar iulian. De exemplu, dacг оn anul Sinodului de la Niceea luna plinг a fost pe 1 martie 325 d. Hr., atunci dupг 19 ani ea va fi tot la 1 martie, dar deja оn anul 344 d. Hr. Pentru evenimentele pascale asemenea calcule joacг un rol foarte important. Corelaюia renumitului astronom grec Meton poate fi consideratг una din capodoperele astronomiei. Anume ea stг la baza tuturor calendarelor lunaro-solare [22].
Оn anul gregorian (365,2425 zile), greєeala ciclului lui Meton este:
235 x 29,53059 – 19 x 365,2425 ≈ 0,08115.
Оn anul iulian (365,25 zile) greєeala e mai micг, єi anume:
235 x 29,53059 – 19 x 365,25 ≈ 0,06135.
Deci calendarul iulian este mai apropiat de schimbul fazelor lunii [23].
Оndreptarea calendarului prin reforma “gregorianг” a fost aplicatг treptat (оn cursul secolelor XVI-XVIII), de cгtre toate Bisericile єi statele catolice. Statele protestante, la оnceput, n-au acceptat reforma calendarului, afirmвnd cг “mai bine ne despгrюim de Soare, decвt sг ne unim cu Roma” [24], оnsг, mai apoi, cгtre a doua jumгtate a secolului al XVIII-lea (1775), calendarul gregorian a cucerit, practic, оntreaga Europг [25].
Bisericile ortodoxe n-au acceptat оnsг reforma gregorianг din secolul al XVI-lea, din motive de ordin confesional, socotind-o atвt o unealtг a propagandei єi a tendinюei catolice de prozelitism, cвt єi o abatere de la normele canonice ale tradiюiei Bisericii. Imediat dupг ce papa Grigorie XIII a introdus stilul nou, оn acelaєi an 1582, patriarhul ecumenic Ieremia al II-lea (Tranos), оmpreunг cu Sinodul Bisericii din Constantinopol, a condamnat noua metodг romanг de calcul, ca fiind contradictorie tradiюiilor Bisericii Ortodoxe. El considera calendarul gregorian drept o armг a politicii papiste de expansie faюг de Bisericile autocefale greceєti єi din Rгsгritul ortodox, respingвnd categoric acest calendar ca rezultat al ambiюiilor papiste. Оn urmгtorul an 1583, patriarhul Ieremia al II-lea a convocat un Sinod, cu participarea patriarhilor Silvestru al Alexandriei єi Sofronie VI al Ierusalimului, care a condamnat introducerea оn Biserica Romei a calendarului gregorian ca fiind potrivnic canoanelor Bisericii Ecumenice єi ca o оncгlcare a hotгrвrii Sinodului I Ecumenic, privind ordinea calculului zilei sгrbгtoririi Sfintelor Paєti. Acest sinod, оn hotгrвrea sa numitг Sigilon [26] din 20 noiembrie 1583, оi cheamг pe ortodocєi sг юinг ferm, chiar pвnг la vгrsare de sвnge, sinaxarul ortodox єi Pascalia Alexandrinг, pronunювnd anatemг asupra tuturor celor care vor оncгlca aceastг hotгrвre [27].
O atitudine negativг cu privire la introducerea stilului nou au avut-o patriarhii Constantinopolului єi, оmpreunг cu ei, оn secolele urmгtoare єi toatг Biserica Ortodoxг. De exemplu, patriarhii Constantinopolului Calinic XI, Paisie II, Chiril V єi patriarhul Antiohiei Atanasie. Patriarhul ecumenic Antim VI (1845-1848), оmpreunг cu ceilalюi patriarhi rгsгriteni: Ierotei al Alexandriei, Metodie al Antiohiei єi Chiril al Ierusalimului єi Sinoadele lor, оn Enciclica din 1848, оn numele Bisericii Unice, Soborniceєti єi Apostolice au enunюat urmгtoarea mгrturisire de credinюг: “…La noi nici patriarhii, nici sinoadele, niciodatг n-au putut introduce ceva nou, deoarece pгstrгtorul bunei cinstiri este chiar Trupul Bisericii, adicг poporul, care totdeauna vrea sг-єi pгstreze credinюa neschimbatг potrivit cu credinюa pгrinюilor sгi… Єi юinem mгrturisirea pe care am primit-o de la atвюia bгrbaюi, evitвnd orice inovaюie ca pe o оnsufleюire a diavolului; cel care primeєte inovaюie vгdeєte nedesгvвrєitг Credinюa ortodoxг cea propovгduitг. Dar aceasta este pecetluitг ca desгvвrєitг, nesuferind nici micєorare, nici adгugire, nici vreo schimbare oarecare єi cel care оndrгzneєte sг facг sau sг sfгtuiascг sau sг cugete la aceasta, a єi tгgгduit credinюa lui Hristos, s-a єi pus de bunг voie anatemei veєnice, pentru blestem оmpotriva Duhului Sfвnt, ca єi cum n-ar fi vorbit drept оn Scripturi єi prin Sinoadele Ecumenice…, venerabilele Sinoade Ecumenice, aceєti єapte stвlpi ai casei Оnюelepciunii… Astfel toюi inovatorii: fie ei eretici sau schismatici, care de bunг voie “s-au оmbrгcat cu blestemul ca єi cu o hainг…” (Ps. 108, 17), fie cг sunt papi, fie patriarhi, fie mireni, fie chiar єi оnger din cer – sг fie anatema!” [28].
Astfel Biserica Rгsгritului a menюinut оn continuare calendarul iulian, care, de aici оnainte, se va numi єi stil vechi sau ortodox, prin opoziюie cu cel gregorian, numit єi stil nou sau catolic.
Abia оn secolul al XIX-lea оn lumea ortodoxг s-a pus problema оndreptгrii calendarului [29], dar nu s-a se ajuns la vreun rezultat. Оmpotriva acestei iniюiative a fost patriarhul Constantinopolului Agathanghel [30]. Acestei оndreptгri i s-a opus, inclusiv, ierarhia Bisericii Ortodoxe Romвne оn epoca lui Alexandru Ioan Cuza, care a trecut totuєi la introducerea calendarului gregorian оn viaюa de stat оncepвnd cu 13 octombrie 1863 [31]. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a propus ierarhilor Bisericii sг se pronunюe asupra introducerii calendarului gregorian. Deєi convocatг de douг ori, adunarea a respins de fiecare datг acceptarea calendarului nou. Printre ierarhii de atunci erau: mitropolitul primat Nifon, episcopul Melhisedec Єtefгnescu al Huєilor (fost al Ismailului єi apoi al Romanului), arhimandritul Iosif Naniescu, ulterior mitropolitul Moldovei, sfвntul ierarh Calinic de la Cernica, care s-a opus categoric acestei inovaюii єi, pгrгsind sala adunгrii, a spus: “Iar eu cu cei fгrгdelege nu mг voi socoti” [32].
Оntre anii 1901-1904, din iniюiativa patriarhului Constantinopolului Ioachim al III-lea din mai 1901, Bisericile Ortodoxe ale Constantinopolului, Ierusalimului, Greciei, Rusiei єi Serbiei, prin reprezentanюii sгi s-au exprimat оn vederea respingerii reformei calendaristice a papei Grigorie al XIII-lea [33]. Оn acelaєi sens s-au exprimat єi Sinodul local de la Moscova (1917-1918): “держать и сохранять старый стиль (календарь) как для церковного исчисления, так и для богослужебной практики” (“de a юine єi de a pгstra stilul (calendarul) vechi atвt pentru calcularea timpului bisericesc, cвt єi pentru practica liturgicг”) [34].
Delegaюia oficialг a patriarhului ecumenic la conferinюa de la Londra (localitatea Lambet) din 1920 [35], unde au participat 252 de episcopi anglicani, a hotгrвt menюinerea stilului vechi pentru calculul timpului єi al sгrbгtorilor bisericeєti [36]. Problema a fost reluatг оn cadrul оntregii Ortodoxii dupг primul rгzboi mondial [37]. Оncepвnd de la sfвrєitul secolului al XIX-lea єi pвnг dupг primul rгzboi mondial, stilul nou a fost adoptat oficial оn viaюa civilг din toate statele popoarelor ortodoxe: оn Bulgaria єi Rusia (U.R.S.S.) оn 1918 [38], оn Serbia єi Romвnia оn 1919, оn Grecia оn 1923.
Cu pгrere de rгu la Conferinюa panortodoxг юinutг la Constantinopol оn 1923 (10 mai-8 iunie 1923) [39], organizat єi prezidat de patriarhul Constantinopolului Meletie al IV-lea (Metaxakis) (1921-1923) [40], s-a hotгrвt оndreptarea calendarului iulian єi оn Biserica Ortodoxг, suprimвndu-se diferenюa de 13 zile, iar Paєtile sг fie sгrbгtorit conform noii calculгri a primei luni de dupг echinocюiu, care trebuie determinatг astronomic dupг meridianul ierusalimlean [41].
Conferinюa de la Constantinopol din 1923 a fost prima rupturг оn sвnul Ortodoxiei оn secolul XX. Patriarhul Meletie IV era gata de a recurge la оnєelгtorie pentru a-єi atinge юelurile sale anti-ortodoxe. Оn scrisoarea din 10 iulie 1923 el оncearcг sг-l ducг оn eroare pe arhiepiscopul Serafim al Finlandei, оncredinювndu-l cг noul calendar a fost acceptat pentru uzul bisericesc “оn comun acord cu opinia generalг єi rezoluюiile Bisericilor Ortodoxe” [42]. Patriarhul Moscovei єi a оntregii Rusii Tihon (Beleavin) (1917-1925) a fost оnєelat оn aceeaєi manierг. Sub influenюa falsг cг reforma calendaristicг a fost acceptatг de cгtre оntreaga Bisericг Ortodoxг, el a publicat оn septembrie 1923 un edict, introducвnd noul calendar оn jurisdicюia Bisericii Ruse. Aceastг inovaюie a fost respinsг decisiv de cгtre popor [43]. Cвnd adevгrul a ieєit la ivealг, rezoluюia patriarhalг a fost anulatг. O atitudine la fel de negativг оn cee ce priveєte introducerea stilului nou оn vederea calculului timpului bisericesc au avut-o єi Sinoadele arhiereilor ruєi de peste hotare, care au avut loc оn 1923, 1924 єi 1925. Mitropolitul Antonie (Hrapoviюki) al Kievului, оn numele arhiereilor ruєi de peste hotare, a declarat cг “reforma calendarului nu poate fi acceptatг de cгtre Biserica Rusг, deoarece contrazice sfintele canoane єi vechea tradiюie a practicii Bisericii consfinюitг de cгtre Sinoadele Ecumenice” [44].
Оn ciuda reacюiilor negative оmpotriva deciziilor Congresului din 1923 referitoare la reforma calendarului (poporul ortodox din oraєul Constantinopol a fost foarte indignat de aceastг inovaюie єi ca urmare a acestei atitudini negative patriarhul Meletie a fost nevoit sг se retragг) aєa-numitul calendar “nou-iulian” a fost treptat acceptat de multe Biserici locale. Оn 1924, succesorul patriarhului Meletie, patriarhul Grigorie al IV-lea, care era оnconjurat de adepюi єi susюinгtori ai lui Meletie, a urmat hotгrвrea оnaintaєului sгu, introducвnd оn 1924 оn jurisdicюia Patriarhiei Constantinopolului stilul nou pentru sгrbгtorile cu datг fixг, lгsвnd temporar, pвnг la convocarea unui Sinod Ecumenic, serbarea Paєtelui єi a sгrbгtorilor legate de el dupг stilul vechi. Оn publicaюia oficialг a Bisericii Greceєti “Εκκλεσια”, el a publicat din numele Sinodului sгu declaraюia despre trecerea Patriarhiei de Constantinopol la stilul nou оncepвnd cu 1 martie 1924 [45]. Drept rгspuns la aceastг declaraюie, patriarhul Moscovei Tihon, a adus la cunoєtinюa patriarhului ecumenic, cг “a fost informat de declaraюia introducerii stilului nou оncepвnd cu 1 martie, dar оn Biserica Rusг este imposibilг оntroducerea stilului nou din cauza оmpotrivirii hotгrвtoare a оntregului popor” [46]. Patriarhii Alexandriei, Antiohiei єi Ierusalimului оn acord cu Sinoadele din patriarhiile lor au respins categoric stilul nou [47].
Biserica Greacг a acceptat noul calendar la 1 martie 1924 [48].
Biserica Ortodoxг Romвnг a introdus stilul nou la 1/14 octombrie 1924 [49]. Singurul episcop care n-a fost de acord cu aceastг reformг a fost Visarion Puiu, mitropolitul Bucovinei, care a luat forюat calea exilului єi a murit оn Franюa la Paris. Оn consecinюг s-a produs o mare tulburare оn popor, iar o parte din credincioєi єi clerici nu au primit schimbarea calendarului. Aceєtia mai numeroєi оn partea Moldovei, s-au grupat оn jurul ieromonahului Glicherie (Tгnase), (mai tвrziu mitropolit al Bisericii Ortodoxe Romвne de Stil Vechi, canonizat la 28 iunie 1999) єi au format astfel Biserica Ortodoxг de Stil Vechi din Romвnia. Aceastг Bisericг a avut de suferit din partea autoritгюilor. Cele mai grave confruntгri au avut loc оntre anii 1934-1936, cвnd, prin eforturile susюinute deopotrivг de cler єi popor, s-a reuєit construirea a peste 30 de biserici єi paraclise, оn care slujbele erau sгvвrєite dupг calendarul iulian [50].

Problema oricгrui calendar este sг se gгseascг o modalitate, dupг care anul civil-calendaristic, care e оntrebuinюat оn uzul zilnic єi care opereazг numai cu zile оntregi, sг fie adus оn acord cвt mai mult cu anul tropic sau ceresc. Cea mai bunг formulг calendaristicг va fi deci aceea, care va izbuti sг facг aєa ca durata anului calendaristic sг echivaleze cвt mai mult posibil cu durata exactг a anului tropic [51]. S-au оntocmit felurite proiecte nu numai de cгtre organele bisericeєti sau religioase оn genere, ci єi de cгtre unele organe create de vechea Ligг a Naюiunilor (1923), de Congresul astronomilor din Roma єi de cгtre O.N.U. Existг calcule cu mult mai precise a anului solar, оntocmite atвt оnainte de calendarul gregorian, cвt єi dupг el. Cele dinaintea lui – sunt calendarele incaєilor (trib indian) antici, ale lui Omar Haiam (1048-1123) [52] єi Joseph Skaliger (1540-1609) (de asemenea єi calendarul lunar arab astronomic este mai perfect decвt cel gregorian). Calcule mai exacte ale anului solar ne dau calendarele secolului XX – calendarul lui Sich єi Calendarul Mondial, adoptat de O.N.U. оn 1954. Оn ultimii zece ani au fost reexaminate de O.N.U. peste 500 de proiecte ale noului calendar [53]. Desigur, cг pentru calcularea cвt mai precisг a timpului pe care-l necesitг crugul complet al unui an, existг astгzi mijloace єi condiюii care nu lasг nici o оndoialг cг acest lucru se poate face cu precizie, оnsг dacг Biserica va pгєi pe calea reformaюiilor calendaristice єi se vг orienta dupг lumea tehnocraticг, atunci Ea va fi nevoitг neоncetat sг-єi schimbe calendarele, neоncetat sг modifice єi sг deformeze tipicul єi slujbele. Ceea ce constituie o dificultate foarte gravг єi mai ales tulburгtoare, ori de-a dreptul smintitoare pentru conєtiinюa creєtinг, este faptul cг calendarul оndreptat nu permite de a serba Sf. Paєti оn una єi aceeaєi zi de cгtre оntreaga creєtinгtate. Menюionez, cг оntrebarea despre calendar nu are numai o importanюг tehnicг (ca mijloc de calculare a timpului), оn viaюa Bisericii calendarul capгtг єi o importanюг religioasг, оndeosebi оn legгturг cu determinarea datei sгrbгtoririi Sfintelor Paєti.


Calendarul єi Pascalia

Оn оntreaga creєtinгtate єi оndeosebi оn cea ortodoxг, Paєtile sau Оnvierea Domnului este cea mai mare sгrbгtoare, “a Sвmbetelor оmpгrгteasг єi doamnг, al praznicelor praznic єi sгrbгtoare a sгrbгtorilor” (Penticostar, irmosul cвntгrii a 8-a din Canonul Paєtilor). Biserica Ortodoxг sгrbгtoreєte Paєtile foarte solemn. Оn biserici se оntrerupe citirea psaltirii єi totul se cвntг. Cвntгrile acestei sгrbгtori exprimг bucuria adusг de slгvita Оnviere a lui Hristos єi biruinюa Lui asupra morюii, rгscumpгrarea noastrг prin El. Оnvierea Domnului din morюi este inima, centrul creєtinismului.
Fiind o sгrbгtoare atвt de mare єi luminatг, ea a fost sгrbгtoritг оncг din timpul sfinюilor apostoli. Cu evenimentul Оnvierii apostolii au оnceput propovгduirea lor (Fapte, 2, 22-24; 3, 12-26; 4, 10-12). Moartea, Оnvierea Mвntuitorului sunt temelia de pe care apostolul Pavel ne explicг dogmele credinюei noastre єi nгdejdea noastrг (I Corinteni, 15). Despre sгrbгtorirea Paєtilor ne spune acelaєi apostol: “Curгюiюi aluatul cel vechi, ca sг fiюi frгmвntгturг nouг, precum єi sunteюi fгrг aluat: cгci Paєtile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi. De aceea sг prгznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul rгutгюii єi al vicleєugului, ci cu azimile curгюiei єi ale adevгrului.” (I Corinteni, 5, 7-8). Despre serbarea Sf. Paєti la primii creєtini gгsim mгrturii єi оn Constituюiile Apostolice (cartea V, cap. 17-19; єi cartea VIII, cap. 33).
Оn ceea ce priveєte data serbгrii Paєtilor, оn Biserica Veche au existat diferenюe, mai ales оn secolul II. Aceste diferenюe au dus la mari dispute оntre reprezentanюii diferitor practici. Оnainte de a descrie aceste dispute ne vom referi la etimologia cuvвntului “Paєti”. Cuvвntul Paєti e de origine ebraicг (provine de la cuvвntul Pesah – trecere sau passah – a trece). Evreii numeau “Paєti” (Pascha) sau sгrbгtoarea azimilor, cea mai importantг sгrbгtoare a lor anualг оn amintirea trecerii prin Marea Roєie єi a eliberгrii lor din robia egipteanг (Ieєire, 12, 3-27; Levitic., 23, 5-8; Deuteronom, 16, 2-6). Deci Pascha оnsemna trecerea din robie la libertate. Aceastг sгrbгtoare la ei se prгznuia оn ziua a 14-a a lunii оntвi (Ieєire, 12, 2, 5-6, 8-11, 14; 13, 2-4; Levitic., 23, 5-6, 10-11; Numerii, 28, 16-17; Deuteronom, 16, 1-6) [54] єi era atвt de оnsemnatг chiar єi pentru pгgвni, оncвt intrase оn obicei de Paєti sг fie eliberat un оntemniюat dupг voia poporului (Matei, 27,15). Deci potrivit legii Vechiului Testament, Paєtile trebuia sгvвrєit оn noaptea de 14 spre 15 Aviv, оn oricare zi nu s-ar fi оntвmplat aceastг datг dupг calculul evreiesc.
La baza calendarului evreiesc stг anul, format din 12 luni calendaristice, durata fiecгreia fiind de 29,5 zile, ceea ce formeazг anul de 354 de zile (29,5 x 12) [55]. Єi dacг оntr-un an solar (cu durata aproximativг de 365,25 zile) 1 Nisan cгdea la 14 martie, atunci оn urmгtorul an, aceastг datг trebuia sг cadг cu 11 zile mai devreme (365,25 – 354), iar оn al 3-lea an cu 22 de zile mai devreme de data noastrг de 14 martie. Astfel faptul cг data de 14 Aviv a calendarului evreiesc, nu corespunde оntotdeauna cu aceeaєi datг invariabilг dintr-o oarecare lunг de-a noastrг, ne demonstreazг cг ziua Paєtelui iudaic trebuia sгrbгtoritг nici mai devreme nici mai tвrziu de luna plinг, sau de pe data de 14 spre 15 a primei luni de echinocюiu. Sub denumirea de luna lui Aviv sau Nisan, la vechii evrei se subоnюelegea perioada anului, cвnd avea loc prima miєcare de rotaюie a lunii. Luna Aviv n-avea o duratг stabilг оn an, spre deosebire de luna martie a noastrг. Оntre celelalte luni ale anului, luna Aviv, dupг Sfвnta Scripturг este “luna spicelor” (Ieєire, 23, 15-16), єi fiecare evreu la Paєte era obligat sг aducг Domnului “cel dintвi snop al seceriєului sгu”. (Leviticul, 23, 11; Deuteronom, 16, 17). Cu alte cuvinte оn luna Aviv avea loc acea miєcare a lunii, оn care оn Palestina se cocea grвul cel mai timpuriu, ceea ce єi se оntвmpla aproape de echinocюiul de primгvarг. Aceastг оmprejurare le-a permis unor iudei din vechime, precum єi unor оnvгюaюi rabini (Aristodul, Filon, Muzii) sг afirme, cг “Paєtile trebuie sг-l sгvвrєeascг toюi dupг echinocюiul de primгvarг оn prima jumгtate a lunii” [56], оnsг aceastг afirmaюie n-are temei, deoarece cuvintele “echinocюiu” (aequinoctium, ίσμερία [57]) єi “primгvarг” nici nu sunt оn Vechiul Testament. Din punct de vedere geografic Palestina este situatг оn zona unde anul are numai douг anotimpuri: varг (kaiiю) єi iarnг (horef) єi de aceea оn limba ebraicг veche nici nu sunt cuvinte ce ar exprima noюiunea de “primгvarг” [58], dar timpul sгrbгtoririi Paєtelui Biblia оl determinг neschimbat prin cuvintele: “оn luna Aviv” (Ieєire, 13, 4; 23, 15; Deuteronom, 16, 1).
Din Sfвnta Scripturг (Leviticul, 23, 10-16; Deuteronom, 16, 9) reiese cг “оn ziua a doua dupг оntвi a sгrbгtorii”, adicг pe 16 Nisan evreii trebuiau sг aducг Domnului omerul “snopul legгnat” – primul snop de orz secerat єi din aceastг zi se permitea de a mвnca din boabele proaspete єi se оncepea seceriєul. Era imposibil de a considera pascalг, adicг Aviv, acea lunг, оn care la luna plinг nu era copt orzul оn оmpejurimile Ierusalimului, sau dacг ploile puternice stricau drumurile єi podurile, оncвt era dificil pentru credincioєi de a veni la Ierusalim єi astfel se ajungea pвnг la manipularea cu calendarul prin introducerea unor luni adгugгtoare (de exemplu: primul adar…) [59]. Pвnг la distrugerea Ierusalimului оn anul 70 d. Hr. iudeii, probabil, nu doreau sг єtie despre nici un fel de cicluri lunare єi introduceau adarul lor cвnd gгseau ei de cuviinюг [60]. Prin secolul II d. Hr. iudeii au оnceput sг se foloseascг de ciclul de 8 ani (οκταετηρίδα), оnsг era inexact єi inutilizabil pentru calendarul iulian. Acest ciclu a fost оntrebuinюat pвnг оn anii 20 ai secolului al III-lea, dupг aceea, iudeii au introdus ciclul de 19 ani (έννεακαιδεκαετηρίς), care a stat la baza calendarului iudaic contemporan – acesta fiind din punct de vedere astronomic “o operг superbг, оncвt pвnг оn prezent zilele lunilor iudaice coincid minunat de aproape cu fazele lunii” [61].
Practica creєtinг оn ceea ce priveєte sгrbгtorirea Paєtelui, оntemeiatг pe baza instituirilor Vechiului Testament, s-a dezvoltat desinestгtгtor оn legгturг cu evenimentele sfinte din Noul Testament єi cu hotгrвrile soborniceєti. Pentru conєtiinюa creєtinг esenюa Paєtelui creєtin nu cerea condiюia de a aєtepta coacerea orzului єi grija sosirii credincioєilor la Ierusalim єi deci era nepotrivit de a stabili ziua Paєtelui оn dependenюг de o asemenea practicг iudaicг.
Iisus Hristos a sгvвrєit Paєtile evreilor оnainte de Patimile Sale оn timpul Cinei de tainг (Luca, 22, 8-16), оntemeind atunci єi taina Sfintei Euharistii (Matei, 26, 26-28; Luca, 22,19). Termenul iudaic de Paєti a trecut оn vocabularul creєtin, pentru cг moartea, оnvierea Domnului, evenimente ce alcгtuiesc Paєtile creєtinilor, au ca motiv єi sens aceeaєi “trecere”, numai cг la evrei era trecerea prin Marea Roєie la libertate, оn pгmвntul fгgгduit, izbгvirea din robia egipteanг, la creєtini оnsг, era trecerea de la moarte la viaюг, izbгvirea din robia pгcatului, a blestemului єi a morюii, biruinюa Mвntuitorului asupra iadului.
Paєtile este cea mai veche sгrbгtoare creєtinг, оmpreunг cu duminica, sгrbгtoarea sгptгmвnalг a creєtinilor ce amintea de Оnvierea Domnului. La оnceput numirea de Paєti a fost aplicatг de primii creєtini comemorгrii anuale a Cinei cele de tainг, care avea loc оn seara zilei de 13 Nisan sau оn Joia dinaintea Duminicii Оnvierii єi consta dintr-o masг ritualг, care amintea Cina єi se sгvвrєea Sfвnta Euharistie. La primii creєtini, recrutaюi dintre evrei, aceastг Cinг substituia vechea masг pascalг evreiascг din seara zilei de 14 Nisan, masг care, la оnceput purta denumirea de “Paєti” оn sens direct. Єi precum la evrei aceastг numire s-a aplicat mai tвrziu la оntreaga sгrbгtoare a azimilor, care юinea єapte zile (14 Nisan – 21 Nisan), tot aєa la creєtini ea a trecut de la comemorarea Sfintei Cine, la aceea a morюii єi оnvierii Domnului.
Astfel comemorarea anualг a Cinei cele de tainг stг la originea sгrbгtorii creєtine a Paєtilor [62]. Primii creєtini оnюelegeau prin Paєti nu numai sгrbгtoarea Оnvierii, ci єi pe aceea a Cinei єi a Patimilor Domnului, iar aceasta, precum єi legгtura Paєtelui creєtin cu cel al evreilor, au dus la mari diferenюe regionale оn Biserica Veche оn ceea ce priveєte data єi modul sгrbгtoririi.
Creєtinii din pгrюile Siriei єi ale Asiei Mici comemorau оntвi moartea Domnului (Paєtile Crucii) la 14 Nisan, apoi sebau Оnvierea (Paєtile Оnvierii) la 16 Nisan, indiferent de ziua sгptгmвnalг оn care ar fi cгzut aceste date. Adepюii acestei practici se numeau quatrodecimani (τέσσαρες κέ δεκάτιτε), fiindcг serbau Paєtile odatг cu iudeii. Trebuie de menюionat cг 14 Nisan nici la iudei nu era sгrbгtoare ca atare, ci numai pesah, Vinerea Paєtilor (παρασκευή του πάσχα) (Ioan, 19, 14) – adicг ajunul Paєtilor, iar sгrbгtoarea Paєtilor se оncepea оn noaptea spre 15 Nisan. Alюi iudaizanюi mai moderaюi (de prin pгrюile Antiohiei) serbau Paєtile duminica, dar legau atвt de mult data Paєtelui creєtin de a celui iudaic, оncвt aveau grijг ca acea duminicг sг cadг оn timpul sгptгmвnii azimilor iudaice, chiar cвnd aceasta cгdea оnainte de echinocюiul de primгvarг. De aceea ei erau numiюi protopashiюi (προτοπασχίτε), adicг cei ce serbau Paєtile mai оnainte de data reglementarг.
Creєtinii “din toatг lumea” [63](majoritatea din pгrюile Apusului, din Egipt, Grecia єi Palestina) sгrbгtoreau Paєtile оn aceeaєi zi din sгptгmвnг оn care a murit єi a оnviat Domnul. Adicг ei comemorau moartea Domnului оn Vinerea cea mai apropiatг de 14 Nisan, numind-o “Paєtile Crucii”(Πάσχα Σταυρώσιμον), iar Оnvierea оn Duminica urmгtoare, care cгdea dupг 14 Nisan sau dupг prima lunг plinг care urma echinocюiului de primгvarг, duminicг, pe care o numeau “Paєtile Оnvierii” (Πάσχα ’Αναστάσιμον). Aceєtia priveau Paєtile Crucii ca zi de tristeюe єi оl petreceau cu post єi оntristare, prelungind postul pвnг оn ziua Оnvierii [64].
Aceste practici au dat naєtere la dispute єi controverse serioase оntre adepюii lor, dispute, care aveau sг ajungг pвnг la schisme оntre unele Biserici [65]. Оn unele Biserici Paєtile se sгrbгtorea dupг datг, єi evident nu coincidea оntotdeauna cu duminica, ziua sгptгmвnalг a sгrbгtoririi оnvierii, оn altele, dimpotrivг, dupг zile, care putea cгdea оn cursul sгptгmвnii. Єi bisericile din Asia Micг єi cele din Apus gгseau оndreptгюire la sгrbгtorirea Paєtelui оn tradiюie. Bisericile din Asia Micг se refereau la aceea, cг ei sгrbгtoresc Paєtile оmpreunг cu evreii dupг predania sfinюilor apostoli Filip єi Ioan; bisericile care sгrbгtoreau Paєtile dupг 14 Nisan, spre exemplu Biserica Romei, invocau tradiюia apostolului Pavel.
Оn veacul I єi aproape pe оntreg parcursul veacului II n-au fost controverse privitor la timpul serbгrii Paєtelui єi toate Bisericile erau оn pace єi comuniune оntre ele. Diferenюa dintre practica romanг єi cea asiaticг era veche єi se discutase nu o datг. Оn anul 155 referitor la aceastг diferenюг a fost o discuюie, dar n-a fost o disputг, оntre sfвntul Policarp, episcopul Smirnei єi Anicet, episcopul Romei. Ei n-au ajuns la o оnюelegere, dar au rгmas оn pace єi comuniune euharisticг, pгstrвnd fiecare practica sa [66].
Оn 167 a avut loc o disputг referitoare la Paєti оn Laodiceea (оn Frigia). Episcopul Meliton de Sardes (Lidia) publicг o scrisoare оn care apгrг obiceiul bisericilor din Asia Micг. La aceasta rгspunde Victor I, papa Romei (189-199), ameninювnd cu excomunicarea pe cei ce nu acceptг obiceiul apusean [67]. Despre aceastг disputг au scris Clement Alexandrinul, Ipolit Romanul, є. a. Ei sunt de pгrerea cг Hristos оnainte de Patima Sa, pe 13 Nisan a sгvвrєit ultima cinг, iar pe 14 Nisan a fost rгstignit. Adepюii practicii asiatice susюineau, cг Hristos a pгtimit pe 15 Nisan, iar pe 14 Nisan a sгvвrєit Paєtile, “deaceea se cuvine єi noi sг facem cum Hristos a fгcut” [68].
Оntre anii 190-192 a avut loc a treia єi cea mai importantг disputг. Deoarece bisericile din Asia Micг susюineau cг se cuvine a sгrbгtori Paєtile numai pe 14 Nisan, episcopul Romei Victor, s-a adresat episcopilor din Asia Micг cu cerinюa de a se uni cu practica romanг. Оn documentul papal Libellus Synodicus s-a pгstrat informaюia, cг vechiul Sinod de la Roma (sfвrєitul secolului II d. Hr.) “a interzis de a sгrbгtori dupг obiceiul iudeilor sfвntul єi tainicul Paєte оn a paisprezecea zi a lunii, ci numai оn marea єi dгtгtoarea de viaюг duminicг” [69]. La iniюiativa papei Victor I au fost convocate оn mai multe locuri sinoade єi toate s-au pronunюat pentru practica romanг, cu excepюia sinodului din Efes (192), care l-a оnsгrcinat pe episcopul Efesului Policrat sг apere practica asiaticг [70]. Policrat “avвnd 65 de ani оntru Domnul”, “citind toatг Sfвnta Scripturг” de “ameninюгrile” episcopului Victor “nu s-a speriat” єi оn epistola adresatг episcopului Victor єi Bisericii de la Roma, el s-a pronunюat ferm pentru ritualul asiatic, respingвnd ameninюarea єi declarвnd cг cei din Asia pгstreazг tradiюia apostolicг [71]. Episcopul Victor a rгspuns dupг cum se vede printr-o formalг caterisire. Dar mulюi episcopi n-au fost de acord cu acest pas al episcopului Victor [72]. Оn aceastг disputг intervine cu succes Irineu, episcopul Lyonului, ucenicul lui Policrat. Pronunювndu-se pentru obiceiul apusean оl roagг оnsг pe papa Victor sг nu tulbure pacea Bisericii. Cuvвntul autoritar al lui Irineu a potolit spiritele єi s-a restabilit pacea, fiecare pгstrвndu-єi obiceiul sгu [73].
Diferenюa dintre bisericile din Asia Micг єi celelalte, din care cauzг єi se ducea disputa se referea ca atare la:
1. Ziua sгrbгtoririi Paєtelui. Creєtinii din Asia Micг sгvвrєeau Paєtile оn a 14-a zi a primei luni de primгvarг, indiferent оn ce zi a sгptгmвnii n-ar fi cгzut. Celelalte biserici sгrbгtoreau Paєtile оn exclusivitate оn zi de duminicг.
2. Postul dinainte de Paєti, dupг sfвntul Irineu, оn diferite biserici era de duratг diferitг (42 de ore, o zi, douг єi mai multe) [74].
3. Se poate de presupus єi deosebirea оn оnsuєi tonul sгrbгtoririi. Creєtinii apuseni юineau post aspru оnainte de Paєti (vineri єi sвmbгtг), apoi priveghere (sвmbгtг spre duminicг) єi dupг miezul nopюii sгrbгtoreau Оnvierea Domnului, ce se deschidea solemn cu Euharistia.
Creєtinii asiatici pe 14 Nisan posteau, iar оn seara aceleiaєi zile sгvвrєeau Paєtile єi Euharistia. Cu aceastг singurг zi Paєtile lor єi se termina.
Sгrbгtorirea tuturor bisericilor, cu excepюia celor din Asia Micг evidenюia urmгtorul moment istoric: nu era vorba despre sгrbгtorirea unui singur moment din istoria evanghelicг. Nici instituirea tainei Sfintei Euharistii, nici patimile, nici moartea єi nici оnvierea lui Hristos оn parte, ci toate aceste evenimente оn sintezг оnюelese dogmatic ca un act unic al Rгscumpгrгrii prin pгtimire constituia obiectul prгznuirii. Aceasta era o sгrbгtoare a bucuriei mвntuirii, tonul acestei bucurii era solemn єi serios. Deci toюi afirmau cг Hristos a оnviat, dar cвnd anume? Apгruserг trei versiuni:
1. Pe datг necunoscutг a lunii martie sau aprilie.
2. Duminicг, prima de dupг lunг plinг a primei luni de primгvarг.
3. Pe data de 16 Nisan.
Pentru creєtinii ce nu proveneau dintre iudei era firesc sг primeascг prima versie-datг pentru sгrbгtorire. Pentru omul de origine greacг sau latinг era nefiresc sг sгrbгtoreascг Оnvierea Domnului pe 16 Nisan, deoarece anul evreiesc lunar era cunoscut doar evreilor єi apoi 16 Nisan nu coincidea cu sгrbгtoarea sгptгmвnalг a оnvierii lui Hristos. Astfel creєtinii recrutaюi dintre pгgвni erau puєi оn faюa unei alternative: sг sгrbгtoreascг оnvierea lui Hristos la acea datг a lunii romane оn care a avut loc acest eveniment, – sau оn acea zi a sгptгmвnii, care era оnchinatг (dedicatг) acestei amintiri, alegвnd aceastг sгptгmвnг aproximativ: anume aceea, care urma dupг luna plinг a lunii pascale, adicг a primei luni de primгvarг. Dar prima datг a rгmas єi probabil va rгmвne pentru totdeauna pentru istorie necunoscutг, cu toate cг unele secte au оncercat s-o stabileascг [75]. Deaceea logic a fost primitг a doua versie-datг, adicг de a stabili ca Paєtile sг fie o sгrbгtoare cu datг variabilг – cu atвt mai mult, cг prin aceasta sгrbгtoarea anualг єi cea sгptгmвnalг a Оnvierii nu se despгrюeau оn sine. Pe de altг parte, pentru creєtinii recrutaюi dintre iudei, era firesc sг sгvвrєeascг sгrbгtoarea anualг a Оnvierii la 16 Nisan, avвnd оn vedere cг aceastг zi cade оn timpul atвt de оnsemnat al cercului praznical evreiesc.
Оn lupta pentru problema zilei de sгrbгtorire a Sf. Paєti s-au confruntat douг curente ale vieюii creєtine: iudaistic єi antiudaistic. Poate pгrea straniu, dar anume bisericile palestiniene оn anii 190-192 au fost оmpotriva ritualului asiatic, considerвndu-l chiar pгgubitor pentru suflet [76]. Оn perioada de pвnг la Sinoadele Ecumenice оn privinюa sгrbгtoririi Sf. Paєti erau mari divergenюe, dar pгrinюii Bisericii au avut grijг ca aceste divergenюe sг nu serveascг drept motiv pentru distrugerea unitгюii єi pгcii bisericeєti. Оn aceastг epocг putem spune cг domina principiul expus de apostolul Pavel оn epistola cгtre Coloseni: “Nimeni deci sг nu vг judece pentru mвncare sau bгuturг, sau cu privire la vreo sгrbгtoare, sau lunг nouг, sau la sвmbete, care sunt umbrг celor viitoare, iar trupul (este) al lui Hristos.” (Coloseni, 2, 16-17).
Disputele pascale au fost oprite de hotгrвrea I Sinod Ecumenic de la Niceea (325). Acest sinod a оncercat sг uniformizeze data serbгrii Paєtilor. Pгrinюii sinodului au avut de luptat nu atвt cu quatrodecimanii, cвt cu protopashiюii, care sгvвrєeau Paєtile оntotdeauna duminica, dar numaidecвt оn aceeaєi lunг cu iudeii єi deaceea uneori оnainte de echinocюiul de primгvarг. Reprezentanюii acestei practici trгiau nu оn Asia Micг, ci оn Siria. La оnceputul secolului IV problema serbгrii Paєtelui era foarte acutг, pentru cг neclaritгюile, care apгruserг din diferenюa serbгrii Paєtelui, se reflectau neplгcut asupra reputaюiei creєtinilor. Deaceea pгrinюii Sinodului apusean de la Arle (314) au hotгrвt (can. 1), ca episcopul Romei sг scrie hotгrвri оn ceea ce priveєte timpul serbгrii Paєtelui. Aceeaєi оntrebare frгmвnta єi Orientul. Constantin cel Mare era оmpotriva obiceiului de a serba Paєtile dupг exemplul iudeilor, socotind cг iudeii vor spune cг creєtinii nici cea mai mare sгrbгtoare a lor n-o pot sгrbгtori fгrг ei [77]. El urmгrea scopul ca Paєtile sг fie sгvвrєit оn una єi aceeaєi zi de cгtre toюi creєtinii din Apus єi Rгsгrit [78]. Sinodul de la Niceea a decis, ca Paєtile sг se sгrbгtoreascг conform practicii Bisericii din Alexandria. S-a dat оntвietate anume Bisericii din Alexandria оn aceastг privinюг, pentru cг оn Alexandria era dezvoltatг єtiinюa, оn special astronomia. Alexandria era unul din principalele centre filosofice, religioase, culturale єi єtiinюifice din lume. Din epistola sfвntului Leon cel Mare, papa Romei (440-461) din 15 iulie 453 cгtre оmpгratul Marcian aflгm, cг episcopul de Alexandria a fost “оmputernicit ca din timp sг anunюe bisericile despre ziua Paєtelui” [79]. Dar aceastг оmputernicire reieєea din vechiul obicei – indiferent de hotгrвrile Sinodului оn acest sens – ca episcopii de Alexandria sг scrie оn fiecare an pastorale pascale. Profesorul Academiei Teologice din Sanct-Peterburg Vasilii Vasilievici Bolotov (1845-1900) menюioneazг cг asemenea pastorale a scris єi Dionisie cel Mare († 265), єi, probabil, nu este el primul, dar de vocea Bisericii din Alexandria ascultau єi celelalte Biserici. Logica оnaltг a Pascaliei Alexandrine vorbea de la sine єi episcopii de Alexandria se bucurau de autoritatea de tгlmгcitori ai Pascaliei єi de a anunюa nu numai bisericile din Egipt, ci єi pe celelalte despre data viitorului Paєte, dar n-au afirmat niciodatг, cг au fost оmputerniciюi оn mod deosebit de Sinodul de la Niceea [80].
Astfel a fost adoptatг practica generalг care se reducea la urmгtoarele norme:
a) Paєtile se va serba numai duminica.
b) Aceastг duminicг va fi cea mai imediat urmгtoare lunii pline de dupг echinocюiul
de primгvarг (pentru cг aєa calculau єi iudeii. Ieєire, 12,27; Levitic., 23, 5-8).
c) Cвnd 14 Nisan (sau prima lunг plinг de dupг echinocюiul de primгvarг) cade duminica,
Paєtile va fi serbat оn duminica urmгtoare, pentru a nu se serba odatг cu Paєtile iudeilor, dar nici оnaintea acestuia.
Pentru aceasta s-au alcгtuit diferite Pascalii, adicг tabele cu data Paєtilor pe mai mulюi ani [81], dar nu toate erau perfecte. Problema consta оntr-aceea, cг miєcarea lunii trebuia introdusг оn calendarul iulian solar, fгrг a distruge structura lui interioarг. Aceasta putea fi оnfгptuitг folosind numai ciclul lui Meton, amintit mai sus, dar cu o micг, оnsг importantг оndreptare. Acest ciclu, pe lвngг meritele lui, are єi o inexactitate faюг de lunг єi mai ales faюг de soare. Оntrucвt durata veridicг a 19 ani iuliani nu este de 6940 de zile ale ciclului lui Meton, ci de 6939,75 zile, atunci оn 4 perioade metoniene (adicг оn 76 de ani iuliani) ciclul lunar de 19 ani va оntrece soarele cu o zi. Pentru a lichida aceastг greєealг, renumitul astronom grec Callipp (330 о. d. Hr.) a propus de a reduce 4 perioade ale lui Meton cu cвte o zi, obюinвnd оn perioada de 76 de ani o lunг sinodicг incompletг (adicг nu de 30 de zile, ci de 29). Corelaюia lunaro-solarг, la care a ajuns Callipp оn urma оndreptгrii ciclului lui Meton, poate fi formulatг astfel:
76 de ani lunari ai lui Callipp = 940 de luni sinodice ale lui Callipp = 27 759 zile = 76 de ani iuliani solari.
Оn felul acesta ciclul lui Callipp nu numai cг a apropiat durata lunii sinodice єi a anului solar de duratele veridice astronomice (vezi tabelul 1), ci єi a operat cu un aєa interval de timp (27759 zile), care satisfгcea atвt cerinюele calculului lunar, cвt єi pe cele ale calculului solar.

Tabelul 1
Tabelul calendaro-astronomic al calculului lunaro-solar

Denumirea principalelor
cicluri lunaro-
solare
Mгrimile principale, legate de ciclul ciclul lunaro-solar



Epoca
Durata lunii sinodice оn ciclul lunaro-solar Durata anului solar оn ciclul lunaro-solar Numгrul anilor iuliani оn ciclul lunaro-solar Numгrul zilelor iuliene оn ciclul lunaro-solar
Ciclul lui METON
29d12h46m
365d6h19m
19
6940
432
о. d. Hr.
Ciclul lui CALLIPP
29d12h44m25s
365d6h
76
27759
330
о. d. Hr.
Ciclul lui GHIPPARH
29d12h44m2,5s
365d5h55m16s
304
111035
125
о. d. Hr.


Єi оntr-adevгr, peste fiecare 76 de ani iuliani fazele lunii оn ciclul lui Callipp cгdeau exact pe aceleaєi date ale calendarului iulian. Astfel sistema calendaro-astronomicг a culturii egiptene єi babilonene, studiatг єi completatг de єcoala renumiюilor astronomi greci (de la Meton pвnг la Ghipparh), a dat оn mвinile pascaliєtilor un instrument nu numai de o оnaltг exactitate, dar єi de o neоntrecutг perfecюiune interioarг (ciclul lui Callipp se mai numeєte оncг єi ciclul “metono-sosigenean”).
Dar anume aici pentru alcгtuitorii pascaliei creєtine au apгrut noi dificultгюi. Nu era deajuns de a introduce miєcarea lunii оn calendarul iulian єi de a determina vвrsta lunii pentru orice zi a anului, pe care grecii au numit-o “επακτα” (”epacta”) – adicг timpul ce a trecut de la ultima lunг plinг pвnг la un moment dat. Era necesar de a concorda ritmul lunar cu sгptгmвna de єapte zile pentru a rezolva оntrebarea referitoare la datele sгrbгtoririi Paєtelui Noului Testament, legat la rвndul lui cu datele Paєtelui Vechiului Testament.
Оn secolul IV (оntre anii 284 єi 322 [82]) pe baza tabelelor єi a calendarului iulian a fost оntocmitг Pascalia Alexandrinг, care a fost adoptatг de Biserica Universalг ca Pascalie ce corespunde cu toate normele biblice єi bisericeєti referitoare la sгrbгtorirea Sf. Paєti. Alexandrinii (sfвntul Dionisie, Anatolie, episcopul de Laodiceea, sfвntul Petru) au demonstrat, cг Paєtile trebuie sгvвrєit primгvara, dupг echinocюiul de primгvarг, cг “aєa sгvвrєeau Paєtile vechii iudei, iar cei de azi s-au abгtut de la acest obicei” [83]. Sfвntul Epifanie al Ciprului scria: “Paєtile nu poate fi sгvвrєit, dacг n-a trecut echinocюiul, ceea ce nu respectг iudeii. Noi sгvвrєim Paєtile dupг echinocюiu, chiar dacг ar sгvвrєi єi ei (!), pentru cг de multe ori єi ei оl sгvвrєesc оmpreunг cu noi. Iar cвnd ei sгvвrєesc Paєtile оnainte de echinocюiu, atunci оl sгvвrєesc singuri…” [84].
Paєtile iudeilor la fel se sгrbгtoreєte оntotdeauna dupг luna plinг de dupг 14 nisan, dar data lui este orientat anume spre 15 nisan, єi nicidecum spre o altг zi, deoarece Paєtile lor nu este legat de duminicг [85]. Din aceste considerente urmeazг concluzia: cг aproape оn toate cazurile, cвnd 15 nisan cade duminica, Paєtile creєtinilor coincide cu cel al iudeilor, єi prin urmare, se оncalcг una din principalele condiюii dogmatice ale acestei sгrbгtori creєtine. Оntr-adevгr, la sfвrєitul secolului III єi оn secolul IV оnsгєi Biserica din Alexandria deseori (єi anume оn anii 289, 296, 316, 319, 323, 343, 347, 367, 370, 374, 394) a sгrbгtorit Paєtile оntr-o zi cu iudeii, dupг cum vedem оn tabelul alcгtuit de profesorul V. Bolotov [86] (vezi: tabelul 2):

Tabelul 2

Anii
d. Hr.
Paєtile iudeilor
(15 nisan) Paєtile
Bisericii din Alexandria

289
296
316
319
323
343
347
367
370
374
394

24 martie, duminicг
5 aprilie, duminicг
25 martie, duminicг
22 martie, duminicг
7 aprilie, duminicг
27 martie, duminicг
12 aprilie, duminicг
1 aprilie, duminicг
28 martie, duminicг
13 aprilie, duminicг
2 aprilie, duminicг
24 martie
5 aprilie
25 martie
22 martie
7 aprilie
27 martie
12 aprilie
1 aprilie
28 martie
13 aprilie
2 aprilie


( aceste tabele nu sau copiat prea explicit pe siteul aceste dar in frmat word sunt in regula - notatia mea )


Ce ieєire din aceastг situaюie complicatг au gгsit pascaliєtii creєtini? Sau cu alte cuvinte, care mecanism calendaro-astronomic a fost introdus, pentru ca Paєtile Noului Testament sг fie оntotdeauna dupг Paєtile Vechiului Testament? Acest mecanism a fost renumitul ciclu metono-sosigenean. Dupг cum am emюionat mai sus, acest ciclu era unirea ciclului lunar al lui Meton cu calendarul iulian, unire оnfгptuitг cu ajutorul aєa-numitei “оndreptгri a lui Callipp”. Preotul-profesor Dimitrie Lebedev afirmг cг “dacг asemenea coincidenюe mai apoi au оncetat, atunci numai din cauza cг Pascalia noastrг a rгmas оn urmг de lunг, iar calendarul evreiesc se acordг cu ea foarte exact…” [87]. Coincidenюele Paєtelui evreiesc cu cel creєtin se explicг nu prin inexactitatea ciclului lui Ghipparh, sau a calculelor pascaliєtilor creєtini, ci pur єi simplu evreii mutг Paєtile lor cu o zi оnainte, dacг 15 nisan cade оn zilele de luni, miercuri sau vineri. Anume din cauza acestor schimbгri єi au avut loc acele coincidenюe ale Paєtelui evreilor cu cel al creєtinilor pвnг оn anul 783. Оncepвnd cu acest an asemenea coincidenюe au devenit imposibile nu numai din punct de vedere astronomic, ci єi pascalic. Din acest moment Paєtile evreilor єi Paєtile creєtinilor se despart definitiv, єi aceastг diferenюг a datelor Vechiului Testament (astronomice) de cele ale Noului Testament (simbolice) de 14 nisan creєte neоntrerupt cu timpul єi оn prezent diferг de la 5 la 30-36 de zile. Profesorul Bolotov explicг clar de ce cu timpul a dispгrut posibilitatea coincidenюei Paєtelui creєtinilor cu Paєtile iudeilor. Aceasta s-a оntвmplat “numai din acea cauzг, cг la baza ciclului nostru pascal έννεακαιδεκαετηρίς (de 19 ani) stг luna sinodicг dupг calculul lui Callipp, iar la baza calendarului evreiesc – luna sinodicг medie dupг calculul lui Ghipparh. Luna Pascaliei noastre este mai lungг decвt cea iudaicг cu 313/846 minute, єi de aceea dupг fiecare 323 de ani hotarul nostru pascal cade cu 24 de ore єi 38, 1/8 minute mai tвrziu de cel iudaic de pe 14 Nisan… Dar datoritг acestei оntвrzieri, noi nu riscгm niciodatг de a sгrbгtori Paєtile оmpreunг cu iudeii” [88].
Principiile Pascaliei ortodoxe rгsгritene au fost formulate de monahul Matei Vlastar (prima jumгtate a secolului XIV) оn lucrarea sa “Sintagma Alfabeticг” оn felul urmгtor: “Referitor la Pascalia noastrг trebuie sг atragem atenюie la patru hotгrвri, douг dintre care se conюin оn canonul Apostolic, iar douг оєi iau оnceputul din tradiюia nescrisг. Prima – noi trebuie sг sгrbгtorim Paєtile dupг echinocюiul de primгvarг (μετά ίσμερίαν έαρινήν). A doua – sг nu-l sгrbгtorim оn aceeaєi zi cu iudeii. A treia – de a-l sгrbгtori nu numai dupг echinocюiu, ci dupг prima lunг plinг, ce urmeazг a fi dupг echinocюiu (μετά τήν πρώτην ίσμερίαν πανδέληνον). Єi a patra – dupг luna plinг єi numaidecвt оn prima zi a sгptгmвnii (duminicг)” [89].
Despre sensul simbolic al echinocюiului ca fenomen astronomic, acelaєi Vlastar spune: “Astfel dupг aceasta (adicг dupг renaєterea omului prin patimile, moartea єi оnvierea Domnului Iisus Hristos), lumina cucerniciei trebuie sг creascг, iar оntunericul pгcatului sг scadг, atunci nu fгrг temei se sгvвrєeєte Paєtile mвntuitoare dupг echinocюiu, cвnd lumina zilei se mгreєte iar оntunericul nopюii se micєoreazг” [90]. Din cele expuse tragem concluzie, cг pascaliєtii creєtini, urmвnd tradiюiei evanghelice оn succesiunea evenimentelor legate de ultima sгptгmвnг a vieюii lui Iisus Hristos pe pгmвnt, s-au strгduit conєtient, ca Paєtile Noului Testament sг pгstreze, pe de o parte, legгtura sa istoricг cu Paєtile Vechiului Testament, iar pe de alta – sг fie complet independent de el. Aceastг оmpejurare era atвt de importantг pentru ei, оncвt Paєtile creєtin a devenit sгrbгtoare cu datг variabilг, pentru cг, оn caz contrar, condiюiile menюionate n-ar fi fost posibil de a le respecta. Оn acest sens ciclul metono-sosigenean a fost pentru ei un instrument ideal.
Principiul fundamental de a sгrbгtori Paєtile dupг echinocюiul de primгvarг trebuie privit ca norma neclintitг a Pascaliei ortodoxe, оntгritг la оnceput оn Alexandria. Pascalia Alexandrinг considerг Aviv (Nisan) luna, оn care luna plinг de dupг echinocюiul de primгvarг apare dupг 21 martie. Data de 21 martie este recunoscutг drept limita pascalг nescimbгtoare – “tecufat-nisan” [91] – perioada nisanг – momentul, de unde se оncepe anul nou pascal (luna Aviv [92]), dar nu ca moment al echinocюiului astronomic [93]. Оn Palestina, Egipt grвnele nu se coceau оn mediu mai devreme de 21 martie, adicг orzul nou nu se cocea оnainte de echinocюiu єi din aceastг cauzг Paєtile putea fi sгvвrєit numai dupг echinocюiu, оnsг nu sunt dovezi єi date pentru a afirma cг Paєtile trebuie sгvвrєit neapгrat odatг cu echinocюiul [94]. Reieєind din aceste considerente, pascaliєtii au determinat luna plinг a lunii Aviv, considerвnd 21 martie – graniюг pascalг (lat. terminus pascalis) sau hotarul invariabil al echinocюiului de primгvarг, sau luna plinг pascalг, adicг ziua, dupг care оn duminica apropiatг se sгrbгtoreєte Paєtile [95]. Deci echinocюiul de primгvarг, prin urmare, este оntrebuinюat pentru Pascalie ca termen-hotar, limitг, pentru determinarea lunii Aviv (Nisan). E interesant faptul cг pe alexandrini nu-i neliniєtea acel caz, cвnd Paєtile cгdea оn ziua, cвnd єi iudeii оєi sгrbгtoreau Paєtile lor. Aceasta se оntвmpla atunci, cвnd luna plinг pascalг alexandrinг cгdea sвmbгta єi anume pe 14 nisan dupг calendarul evreiesc. Trebuie sг menюionгm, cг reperul principal оn vederea determinгrii zilei Sf. Paєti este anume luna plinг єi nu Paєtile iudeilor, pentru cг moartea Domnului Iisus Hristos єi evenimentele ce au urmat dupг ea pвnг la momentul Оnvierii Lui s-au petrecut aproape de luna plinг de primгvarг. Оmprejurarea cг aceastг lunг plinг era єi ziua Paєtelui iudeilor, are o importanюг doar simbolicг, pentru cг Paєtile iudaic a fost prototipul jertfei pe cruce a Mвntuitorului Hristos, El fiind Paєtile nostru adevгrat.
Calendarul iulian este opera astronomilor alexandrini. Єtiind greєeala calendarului iulian єi cг momentul echinocюiului variazг, astronomii alexandrini s-au folosit genial de aceastг greєealг pentru a acorda anul solar cu anul lunar єi au stabilit totuєi data de 21 martie drept limitг a Paєtelui pentru оntregul Indiction – Marele Indiction – Pascalia pentru 532 de ani, perioada оn care Paєtile cade оn aceleaєi zile єi luni, оn care a fost sгrbгtorit de la оnceput єi pe оntreaga duratг a Indictului.
Dependenюa Paєtelui de miєcarea de rotaюie a lunii pune exactitatea Pascaliei оntr-o oarecare dependenюг de datele astronomiei, dar practica Bisericii, оn scopul simplificгrii determinгrii zilei Paєtelui, a recurs la vechiul ciclu lunar care este egal cu 19 ani (έννεακαιδεκαετηρίς). Оn decursul acestui ciclu se observг o coincidenюг totalг оntre datele lunilor anului lunar cu cele ale anului iulian. Ciclul de 19 ani prevede de asemenea, cг luna plinг nu cade niciodatг оn urmгtoarele 10 zile:
23, 26, 28 єi 31 martie єi 3, 6, 8, 11, 14 єi 16 aprilie
dar astronomic aceasta e imposibil… “Aceste inexactitгюi sunt prea evidente, – ne spune profesorul V. Bolotov, – pentru a nu оnюelege cг ele au fost intenюionat admise – pentru simplificarea Pascaliei. Dar dacг ciclul de 19 ani – este un aparat de o exactitate nu prea оnaltг, atunci simplitatea lui este incomparabilг! Astfel оn acest ciclu totul e simplu єi logic” [96]. Legгtura indestructibilг dintre calendarul lunar єi cel iulian este evidenюiatг оndeosebi de urmгtorul fenomen specific: єtiind cг un ciclu lunar este egal cu 19 ani, iar un ciclu solar este egal cu 28 de ani, sг analizгm aceste cifre, multiplicвnd mai оntвi: 19 = 19 x 1 єi 28 = 4 x 7. Ce se оntвmplг cвnd le multiplicгm оntre ele? 19 x 4 = 76, adicг perioada de 76 de ani, dupг a cгrei trecere оnceputul anului lunar coincide exact cu оnceputul anului iulian. Aєadar, multiplicвnd 76 cu 7 obюinem 532 (sau 19 x 28 = 532), adicг acea perioadг, dupг a cгrei trecere, Paєtile iarгєi cade оn aceleaєi zile єi luni, оn care a fost sгrbгtorit, dupг cum au stabilit pascaliєtii alexandrini оn Marele Indiction [97]. Din 1941 s-a оnceput un nou Indiction, al 15-lea. Prin urmare Paєtile din 1941 a cгzut pe aceeaєi datг ca єi cel din 1409 – 25 martie / 7 aprilie (cu 532 de ani оn urmг), iar cel din 2004 cade pe aceeaєi datг ca єi cel din 1472 – 29 martie / 11 aprilie. Deci Pascalia Alexandrinг este o pascalie periodicг.
Dupг cum vedem Pascalia Alexandrinг nu este calculatг exact din punct de vedere astronomic. Ciclul de 19 ani оn construcюia sa mгrturiseєte cг el tinde nu spre exactitatea astronomicг, ci spre simplitate. Conform afirmaюiei profesorului V. Bolotov, pascaliєtii n-au putut primi din partea astronomiei indicaюii cu adevгrat preюioase, єi nu existг nici un temei de a fi neliniєtiюi, cг оn prezent adevгratul moment astronomic al echinocюiului rгmвne cu mult оn urmг de data-limitг a Paєtelui dupг ciclul alexandrin. Оnvinuirile cг Pascalia Ortodoxг rгmвne оn urmг (din acest punct de vedere – I.M.) de єtiinюг sunt rodul neоnюelegerii, pentru cг date cu adevгrat preюioase referitoare la timpul biblic al sгrbгtoririi Paєtelui poate da numai meteorologia, dar numai atunci, cвnd ea va ajunge la acea treaptг de dezvoltare, cвnd meteorologii vor calcula corect astfel de fenomene ca:
a) Sub latitudinea φ = + 56º orzul s-a copt pe acea datг, prin urmare sub latitudinea φ = + 32º, el s-a copt pe cutare datг…
b) Оn anul, de exemplu, 1899 orzul de lвngг Ierusalim s-a copt pe cutare datг, оn anul 1999, оn acelaєi loc el s-a copt pe cutare datг єi, prin urmare, Paєtile, conform Bibliei, trebuie sгrbгtorit pe cutare datг [98].
Iar оn prezent єtiinюa, la nivelul ei de dezvoltare, poate privi Pascalia Alexandrinг ca operг perfectг, superioarг pascaliei gregoriene…
Unii оnvгюaюi afirmг, cг din cauza rгmвnerii оn urmг a calendarului iulian, peste un timp oarecare, de exemplu Naєterea Domnului (25 decembrie / 7 ianuarie) va fi sгrbгtoritг primгvara, sau echinocюiul de primгvarг va cгdea dupг stilul vechi foarte devreme – chiar оn decembrie [99]. Teologul rus N.N. Glubocovskii (1863-1937) [100], menюioneazг, cг “aceasta nu are o importanюг esenюialг, pentru cг єi оn prezent acest fenomen astronomic are loc оn perioade diferite оn emisferele єi meridianele globului pгmвntesc. Astfel, dacг Paєtele nu poate fi sгrbгtorit primгvara оn acelaєi timp оn ambele emisfere ale pгmвntului, atunci afirmaюia cг Paєtile ar fi o sгrbгtoare оn exclusivitate de primгvarг, n-are sens…” [101]. Оn prezent оn emisfera de sud Naєterea Domnului se sгrbгtoreєte vara, deoarece acolo lunile decembrie, ianuarie єi februarie sunt luni de varг. Pe globul pгmвntesc оntotdeauna undeva este primгvarг, dar Paєtile iudeilor trebuie sгrbгtorit atunci, cвnd este primгvarг оn Tara Sfanta. Pe pгmвnt pentru orice echinocюiu se vor gгsi locuri, unde el va cгdea оn sezonul de primгvarг, dar Paєtile creєtinilor se va calcula numai dupг acel echinocюiu de primгvarг, care va fi de primгvarг pentru Tara Sfanta.
Deci data Paєtelui creєtin depinde de douг fenomene astronomice (naturale). Unul cu datг “fixг”, legat de miєcarea soarelui (echinocюiul de primгvarг, care cade оntotdeauna dupг 21 martie / 3 aprilie), iar altul cu datг schimbгtoare, legat de miєcarea de rotaюie a lunii (luna plinг de dupг echinocюiul de primгvarг). Aceasta face ca data Paєtelui sг varieze оn fiecare an. Astfel cвnd luna coincide cu echinocюiul (21 martie / 3 aprilie) єi e o zi de sвmbгtг Paєtile se serbeazг a doua zi duminicг (22 martie / 4 aprilie) – aceasta e data cea mai timpurie a Paєtilor. Dacг luna plinг a fost оnainte de echinocюiu (20 martie / 2 aprilie), atunci se va aєtepta acea de dupг echinocюiu, care va apгrea peste 29 de zile, adicг la 19aprilie / 2 mai. Єi dacг aceasta cade оntr-o zi de luni, Paєtile va fi serbat оn duminica urmгtoare, la 25 aprilie / 8 mai – aceasta e data cea mai tвrzie a Paєtilor. Deci data Paєtilor poate varia оntr-un interval de 35 de zile (duminici), оntre 22 martie / 4 aprilie – 25 aprilie / 8 mai.
Оn prezent nu existг uniformitate оn privinюa sгrbгtorii Sf. Paєti оntre Apusul єi Rгsгritul creєtin din cauza “reformei calendaristice gregoriene”. Оndreptarea calendarului fгcutг de papa Grigorie XIII la 1582 prin care s-a introdus єi o nouг Pascalie, admisг оn Apus єi neacceptatг оn Rгsгrit, a produs єi un nou decalaj оntre Rгsгrit єi Apus, оn ceea ce priveєte serbarea Paєtilor. Biserica Romano-Catolicг оncгlcвnd єi suprimвnd normele canonice a serbat Paєtile оn 1805, 1825, 1853, 1854… 1903, 1923, 1927, 1954, 1981 єi оn mulюi alюi ani odatг cu Paєtile iudeilor [102]. La catolici, оn virtutea noii Pascalii, nu numai cг sunt ani cвnd Paєtile cade odatг cu iudeii (de exemplu, оn 1805, 1825, 1903, 1923, 1927, 1981), dar єi cвnd se sгvвrєeєte оnaintea Paєtelui iudaic, cum a fost оn 1839, 1840, 1842, 1843, 1845, 1849, 1850, 1856, 1891, 1894, 1921, 1970, 1978 єi оn mulюi alюi ani [103]. De exemplu, оn 1921 Paєtile iudaic a fost pe 10 aprilie, Paєtile ortodox – pe 18 aprilie, iar Paєtile catolic a fost serbat pe 14 martie, adicг cu o lunг оnainte de Paєtile iudaic [104]. Noi єtim deja, cг din cauze de ordin astronomic оn epoca de pвnг la sfвrєitul secolului VIII d. Hr. au fost cazuri, cвnd Paєtile iudeilor a coincis cu Paєtile creєtinilor. Dar niciodatг nu s-a оntвmplat, ca Paєtile creєtinilor sг fie sгrbгtorit оnaintea Paєtelui iudeilor. Chiar єi quatrodecimanii, condamnaюi de Biserica Primarг pentru sгrbгtorirea Paєtelui оntotdeauna cu evreii (adicг оntotdeauna pe 14 nisan), nu єi-au оnchipuit aєa ceva. De ce totuєi Biserica Romano-Catolicг a recurs la aceasta?
Biserica Ortodoxг a Rгsгritului a respectat hotгrвrea Sinodului I Ecumenic de la Niceea, deєi nu existг canon scris, iar textul hotгrвrii Sinodului оn ceea ce priveєte Sf. Paєti nu s-a pгstrat pвnг la noi. Оncercгrile abaюilor Cesare Tondini de Quarenghi [105] єi Mйmain [106] de a reabilita “slava” aєa-numitului “Document” grecesc, editat de cardinalul Pitra – au rгmas neargumentate єi neautentice [107]. Textul autentic al hotгrвrii Sinodului de la Niceea deja оn secolul V nu era оn arhiva Bisercii Constantinopolitane єi episcopul Constantinopolului Attic, menюionвnd оn 419 despre “obseruatione paschae antiquum canonem” (“vechiul canon despre sгrbгtorirea Paєtelui”), face referire directг la istoria bisericeascг, ca sursг a mгrturiilor sale despre acest canon: “Haec de ecclesiastica historia necessario credimus inserenda” (“Noi credem cг aceasta este necesar de a lua din istoria bisericeascг”) [108].
Apare оntrebarea: a fost expusг оn scris hotгrвrea Sinodului I Ecumenic referitoare la sгrbгtorirea Sf Paєti sau nu? Mгrturii exacte despre conюinutul hotгrвrii soborniceєti s-au pгstrat numai оn:
1. Epistola Sinodului de la Niceea cгtre Biserica Alexandriei “Επειδή της του θεου χάριτος” [109].
2. Epistola оmpгratului Constantin cel Mare cгtre toюi episcopii care n-au fost prezenюi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea “Ταις εκκλησίαις “Πειραν λαβών””. Sf. Оmpгrat Constantin cel Mare оn 325 scria din Niceea episcopilor: “Aici de asemenea s-a luat hotгrвre despre ziua Sfintelor Paєti єi dupг pгrerea comunг a fost primit ca mai bine sг se sгrbгtoreascг aceasta de cгtre toюi єi pretutindeni оn aceeaєi zi… cгci ce poate fi mai frumos єi mai cuviincios pentru noi, decвt toюi dupг o unicг rвnduialг єi оn mod cunoscut, sг sгrbгtorim negreєit aceastг solemnг zi, оn care am primit noi nгdejdea оnvierii… La acestea trebuie sг adгugгm cг оn lucrul atвt de important єi оn sгvвrєirea slujbei atвt de solemne este foarte necuviincois sг fie neоnюelegere. Mвntuitorul ne-a lгsat o zi a izbгvirii noastre… Fie ca оnюelepciunea sfinюeniei voastre sг cugete cвt e de nelгudabil єi necuviincios, ca оn unele єi aceleaєi zile unii sг posteascг, iar alюii sг facг ospгюuri, єi dupг trecerea zilelor Paєtelui, aceia sг sгrbгtoreascг єi sг se bucure de odihnг, iar aceєtia sг pгstreze anumite posturi… De aceea cu оnюelegere comunг s-a hotгrвt – sfвnta sгrbгtoare a Paєtilor sг se sгvвrєeascг de cгtre toюi оn una єi aceeaєi zi… Pentru mгrturisirea comunг de credinюг, mвntuitoarea sгrbгtorire a Paєtelui trebuia sгvвrєitг de cгtre toюi оn acelaєi timp. De aceea a fost luatг hotгrвre comunг єi оntгritг cu semnгtura fiecгruia dintre cei prezenюi…” [110]. (evidenюierile aparюin autorului – I.M.).
3. Оn cвteva rвnduri din opera sfвntului Atanasie cel Mare – Epistola ad Afros, n. 2.: “De a-l convoca [Sinodul] au оndemnat erezia arianг єi sгrbгtorirea Paєtelui; pentru cг [cei] din Siria, Cilicia, Mesopotamia erau оn nepotrivire cu noi єi sгvвrєeau Paєtile оn acelaєi timp, оn care (καί τω καιρω, έν ώ) [L. Duchesne accentuiazг, cг Atanasie cel Mare nu spune: оn aceeaєi zi, оn care (καί τη ήμέρα, έν ή) [111]] sгvвrєesc єi iudeii. Dar mulюгmire Domnului! Cum оn credinюг, aєa єi оn sfвnta sгrbгtoare s-a оntгrit [s-a fгcut] оnюelegere (συμφωνία). Єi aceasta a fost cauza [convocгrii] Sinodului оn Niceea” [112].
4. La Sinodul de la Niceea a fost un acord al sfinюilor pгrinюi, a fost o decizie neformulatг canonic, оnsг оntipгritг оn Tradiюia Bisericii, оn memoria creєtinг autenticг. Hotгrвrea aceasta nu s-a dat оn formг de canon, ci sub forma unei scrisori care a fost adresatг tuturor Bisericilor. Normele sinodului de la Niceea referitoare la data serbгrii Sf. Paєti s-au formulat canonic mai tвrziu prin Canonul 7 Apostolic: “Dacг vreun episcop sau presbiter sau diacon, va sгrbгtori Sfвnta Zi a Paєtilor cu Iudeii (μετά των ιουδαίων) оnaintea echinocюiului de Primгvarг (πρό τής εαρινήs ησμερίας), sг se cateriseascг.” [113], єi prin Canonul 1 al Sinodului din Antiohia (341), care se referг la “hotгrвrea sfвntului єi marelui Sinod de la Niceea, care s-a оntrunit оn prezenюa prea evlaviosului єi de Dumnezeu preaiubitorului оmpгrat Constantin”. Оntrucвt nu toюi s-au conformat hotгrвrii Sinodului I Ecumenic, pгrinюii Sinodului de la Antiohia prin canonul 1 au hotгrвt: “Toюi cei ce оndrгznesc sг desfiinюeze hotгrвrea marelui єi Sfвntului Sinod оntrunit оn Niceea оn prezenюa evlaviosului єi de Dumnezeu prea iubitorului оmpгrat Constantin, оn privinюa sfintei sгrbгtori a mвntuitoarelor Paєti, sг fie excomunicaюi єi lepгdaюi din Bisericг, dacг vor stгrui a se оmpotrivi din poftг de ceartг оmpotriva celor bine hotгrвte, єi acestea sг fie zise pentru laici. Iar dacг vreunul dintre proestoєii Bisericii, episcop ori presbiter ori diacon, va оndrгzni dupг hotгrвrea aceasta, sг se osebeascг spre zгpгcirea popoarelor єi spre tulburarea bisericilor єi sг serbeze Paєtile cu evreii; Sfвntul Sinod a judecat ca acela sг fie strгin de Bisericг de acum оnainte ca unul ce єi-a оngrгmгdit pгcate nu numai sieєi, ci s-a fгcut multora pricinг de stricгciune єi de zгpгcire єi nu numai pe aceєtia оi cateriseєte din slujbг, ci єi pe cei ce vor оndrгzni sг se оmpгrtгєeascг cu aceєtia dupг caterisire. Iar cei caterisiюi sг se lipseascг єi de cinstea exterioarг, de care i-a fгcut pгrtaєi sf. Canon єi preoюia lui Dumnezeu”. [114]. Acest canon al Sinodului din Antiohia este pentru noi cu atвt mai important, cu cвt el nu numai cг interzice serbarea Paєtelui odatг cu iudeii, dar aratг cг o astfel de interdicюie a fost pronunюatг єi de hotгrвrea Sinodului I Ecumenic.
Pascalia este sistemul, dupг care Biserica Ortodoxг determinг data serbгrii Sf. Paєti. Acest sistem este o parte componentг foarte importantг a calendarului bisericesc, a Tradiюiei Bisericii. Pascalia acceptatг de Bisericг reprezintг o capodoperг a armoniei liturgice, ea fiind temelia calendarului nostru bisericesc, care foloseєte soarele єi luna оntr-o unitate echilibratг pentru anotimpuri, zile єi ani. Dificultгюile ce stau оn calea acestui lucru sunt foarte simple, dar de neоnlгturat. Ele au trecut оnsг neobservate єi continuг a fi neobservate de cea mai mare parte a celor care se ocupг de problema calendarului, ca єi de cea a datei Sf. Paєti. E. Predtecenskii, unul dintre savanюii cercetгtori ai problemei calendarului, membru al Asociaюiei Astronomice Ruse la sfвrєitul secolului XIX spunea, cг “doar din epoca Renaєterii, printre alte probleme єtiinюifice, оn Apus, au оnceput sг se ocupe єi de calculele datei Sf. Paєti. Din pгcate, abia оnюelegвnd structura canonului alexandrin, єi оnюelegвnd-o, poate pe departe, cum trebuie, savanюii apuseni au vrut sг devinг reformatori єi оncrezвndu-se оn ei, s-au apucat sг corecteze o lucrare foarte frumos realizatг” [115]. Arhiepiscopul Serafim (Sobolev) оn Referatul citit la Consfгtuirea panortodoxг de la Moscova din 1948 menюiona cг “apariюia reformei calendaristice a papei Grigorie al XIII-lea a fost determinatг nu doar de lipsa unei оnюelegeri єi asimilгri de cгtre savanюii apuseni a canonului alexandrin, cu metoda lui de calculare a datei Paєtilor єi cгderea єtiinюei оn Rгsгrit, ci, mai ales, de necredinюa lor оn Sfвnta Bisericг, mai exact, a necredinюei lor оn faptul cг оn Ea, оn Bisericг, este viu єi lucreazг Duhul Sfвnt ca izvor al oricгrui adevгr. Dacг Biserica Romano-Catolicг ar fi avut aceastг credinюг, ea, оn persoana papei єi savanюilor lui, n-ar fi supus schimbгrii regulile canonice aflate la baza Pascaliei noastre dupг stilul vechi, prin care Duhul Sfвnt a exprimat un adevгr nesupus schimbгrii…” [116]. La aceste cuvinte aє adгuga єi acel fapt de tristг amintire, cг Biserica Romano-Catolicг a оnюeles greєit care organe оn Bisericг sunt competente de a exprima vocea єi mintea Ei soborniceascг єi de a оnfгptui reforme bisericeєti…
Pentru noi, ortodocєii, acordul Pгrinюilor de la Sinodul I Ecumenic rгmвne pentru totdeauna normг de neschimbat, pentru cг glasul, puterea Bisericii єi оnsгєi Biserica luptгtoare o formeazг sinodalitatea bisericeascг. Sfinюii pгrinюi (nu unul singur, ci toюi оmpreunг, colegial) luau orice decizie numai cu mintea оndreptatг spre Dumnezeu, cu Dumnezeu nevгzut оn mijlocul lor. Niciodatг nu vom putea admite afirmaюiile unor teologi, precum cг “hotгrвrea оn cauzг a Sinodului I Ecumenic trebuie privitг оn lumina cunoєtinюelor de geografie єi de astronomie pe care le-au putut avea oamenii la data respectivг єi ea nu trebuie transformatг nicidecum оntr-o hotгrвre cu caracter dogmatic sau luatг sub inspiraюia Duhului Sfвnt, ori socotitг ca o expresie a infailibilitгюii Bisericii. Ea este єi rгmвne o hotгrвre greєitг, prin nedeplinгtatea ei єi ca atare trebuie corectatг sau оndreptatг, pentru cг nu pot fi corectate sau оndreptate legile naturii dupг ea, iar neputвnd fi corectate acestea, se оnюelege cг trebuie corectatг оnsгєi hotгrвrea respectivг” [117]. Dar Rгsгritul Ortodox atвt timp cвt va rгmвne drept- mгritor єi nu numai drept- credincios va pгstra cu sfinюenie hotгrвrile Sinoadelor Ecumenice єi va sгrbгtori Оnvierea Domnului “aєa cum ne-au lгsat pгrinюii”, pentru cг ei, fiind insuflaюi de Duhul lui Dumnezeu, “vorbeau ce le spunea Duhul lor”. Din hotгrвrile canonice ale Bisericii Ortodoxe citate reiese clar cг trebuie cu sfinюenie sг le pгstrгm neschimbate. De aceea canonul 21 al Sinodului din Gangra (340) spune: “…Єi scurt zis, dorim sг se facг оn Bisericг toate cele predanisite de dumnezeieєtile Scripturi єi de Predania Apostolicг” [118]. Prin sfintele canoane vorbeєte Оnsuєi Dumnezeu Sfвntul Duh, єi acest moment e cel mai important, pe care suntem obligaюi sг nu-l uitгm, sau sг-l negгm, nesocotind cuvintele sfinюilor pгrinюi, cгci hotгrвrile canonice, ca єi cele dogmatice ale Sinoadelor Ecumenice au fost date оn concordanюг cu cuvintele dumnezeieєtii Scripturi: “Pгrutu-s-a Duhului Sfвnt єi nouг…” (Fapte, 15, 28).


Situaюia actualг a Creєtinismului din punctul de vedere al calendarului bisericesc

Pвnг acum au admis єi оntrebuinюeazг calendarul “iulian-оndreptat” urmгtoarele Biserici Ortodoxe:
1. Patriarhia Ecumenicг din Constantinopol.
2. Biserica din Grecia єi Albania.
3. Arhiepiscopia Ciprului.
4. Biserica Ortodoxг din Polonia.
5. Patriarhia Antiohiei.
6. Biserica Ortodoxг Romвnг (1 octombrie 1924).
7. Patriarhia Alexandriei (1928).
8. Mitropolia ortodoxг din Cehoslovacia (autocefalг de la 8 decembrie 1951).
9. Biserica Ortodoxг din Finlanda (adoptase stilul nou оncг din 1917).
10. Biserica din Bulgaria (20 decembrie 1968) [119].

Cu stilul vechi (calendarul iulian) au rгmas:
1. Patriarhia Ierusalimului.
2. Biserica Ortodoxг Rusг.
3. Biserica Ortodoxг din Serbia.
4. Biserica Ortodoxг din Georgia.
5. Mгnгstirile de la Athos.
Cu regret, credincioєii acestor Biserici au fost numiюi stiliєti sau calendariєti [120].
Din punctul de vedere al calendarului pe care оl оntrebuinюeazг, lumea creєtinг se aflг astгzi оmpгrюitг оn 3 mari grupe:
1. Bisericile Ortodoxe care оntrebuinюeazг stilul vechi sau calendarul iulian: Patriarhia Ierusalimului, Patriarhia Moscovei, Patriarhia Serbiei, Patriarhia Georgiei єi mгnгstirile de pe Muntele Athos;
2. Bisericile apusene (catolice єi protestante), cвt єi Biserica Ortodoxг din Finlanda, care оntrebuinюeazг stilul nou sau calendarul gregorian aplicat integral (atвt pentru sгrbгtorle cu date fixe, cвt єi pentru cele cu date variabile);
3. Bisericile Ortodoxe care au adoptat calendarul gregorian dupг recomandгrile Conferinюei interortodoxe de la Constantinopol din 1923 єi care folosesc un calendar mixt, adicг stilul nou pentru sгrbгtorile cu date fixe єi Pascalia pe stil vechi pentru sгrbгtorile cu date variabile.
Amintim cг la оnceput, оn 1924, Biserica Ortodoxг Romвnг intoducвnd stilul nou, a acceptat єi hotгrвrea constantinopolitanг referitoare la serbarea Sf. Paєti, adicг determinarea lunii pline de dupг echinocюiul de primгvarг conform datelor astronomice pentru meridianul ierusalimlean: “Sfвntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romвne оn privinюa serbгrii Sf. Paєti a hotгrвt:
“1) Cu privire la serbarea Paєtelui sг se menюinг dispoziюiile canonice ale Sinodului I Ecumenic de la Niceea, оn temeiul cгrora Paєtile se vor serba оn fiecare an оn prima duminicг dupг luna plinг, care urmeazг echinocюiului de primгvarг. Considerвnd оnsг cг dupг calendarele creєtine оn uz calcularea datei lunei pline nu este exactг (ci оntвrzie cu cinci zile), pe viitor va fi hotгrвtor momentul, оn care luna plinг, ce urmeazг dupг echinocюiul de primгvarг, se aratг deasupra Sfвntului Mormвnt al Domnului din Ierusalim. Iar dacг s-ar оntвmpla ca data serbгrii Paєtilor astfel stabilitг sг coincidг cu Pasca ebraicг, оn acel caz serbarea Paєtilor noastre se amвnг pe duminica urmгtoare.
2) Sгrbгtorile fixe єi zilele fixe din cuprinsul sгptгmвnii, apoi numгrul lunilor єi al zilelor din sгptгmвnг rгmвn la locul lor оntocmai ca mai оnainte.
3) Aєezarea glasurilor, a svetilnelor cu evanghelia utrenei, a Apostolului єi a sfintelor Evanghelii de la liturghie, rгmвn ca mai оnainte оn legгturг cu serbarea Paєtilor.
4) Data оnceputului acestui calendar оndreptat s-a fixat pentru luna octombrie pentru anul 1924, devenind 1 octombrie ziua de 14 octombrie.” [121].
Mai apoi Sfвntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romвne a dispus ca data Sf. Paєti sг se calculeze єi оn calendarul оndreptat ca єi оn trecut, adicг tot dupг vechea noastrг Pascalie Alexandrinг. De ce totuєi Biserica Romвnг єi celelalte Biserici care au acceptat hotгrвrile Conferinюei de la Constantinopol, au refuzat sг respecte hotгrвrea referitoare la serbarea Sf. Paєti? La Conferinюa panortodoxг de la Moscova din 1948 [122] reprezentantul Bisericii Ortodoxe Romвne preotul prof. dr. Petru Vintilescu a primit aceastг оntrebare, dar sfinюia sa a dat urmгtorul “rгspuns”: ”Eu consider fгrг rost de a rгspunde la aceastг оntrebare, pentru cг chiar єi hotгrвrea care se va lua la Moscova, va fi temporarг pentru a pгstra unitatea Bisericii…” [123].
Dupг cвte se vede a fost greu de a recunoaєte adevгrul cг Pascalia Alexandrinг consfinюitг de veacuri оn Biserica Rгsгritului, corespunde cu hotгrвrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea, cu canonul 7 Apostolic, cu canonul 1 al Sinodului din Antiohia, iar calendarul gregorian оncalcг aceste hotгrвri, iar cel iulian оndreptat practic n-a dat nimic preюios. Unii teologi afirmг cг Bisericile Ortodoxe care au adoptat calendarul gregorian, folosesc Pascalia pe stil vechi “ca o concesie fгcutг Bisericilor ortodoxe rгmase la stilul vechi” [124]. Nu-i adevгrat! De teama sancюiunilor canoanelor Bisericii єi fiind conєtiente de responsabilitatea canonicг, nici o Bisericг localг din cele ce acceptг noul calendar pentru sгrbгtorirea ciclului de sгrbгtori de peste an n-a оndrгznit sг introducг Pascalia gregorianг, cu excepюia Bisericii din Finlanda. Оn consecinюг, Bisericile de stil nou folosesc, practic simultan douг calendare.
Pentru menюinerea de bune raporturi оntre Bisericile Ortodoxe la Conferinюa de la Moscova din 1948, dezbгtвndu-se problema calendarului cu valoare pentru оntreaga Ortodoxie, s-a stabilit cг “valoarea calendarului pentru Biserica Ortodoxг este determinatг оn primul rвnd de atitudinea lui faюг de timpul sгrbгtoririi Sf. Paєti, deoarece aceastг sгrbгtorire trebuie sгvвrєitг, conform cerinюelor biblice єi hotгrвrilor Soborniceєti (Sinodale), pretutindeni оn acelaєi timp, оn zi de duminicг, dar nu оn acelaєi timp cu Paєtile iudeilor. Acestei prevederi bisericeєti pe deplin corespunde Pascalia Alexandrinг… Єi pentru a оnlгtura deosebirile оn ceea ce priveєte sгrbгtorirea Sfintelor Paєti din cauza diferitor sisteme calendaristice, existente оn Bisericile Autocefale…”, Conferinюa a hotгrвt ca sгrbгtorirea Sf. Paєti sг se fixeze dupг stilul vechi (calendarul iulian) оn conformitate cu Pascalia Alexandrinг, iar sгrbгtorile fixe dupг calendarul оn uz al Bisericii autocefale respective, ca єi obligaюia pentru clerici єi simpli credincioєi de a urma stilul acelei Biserici locale, оn graniюele cгreia ei locuiesc, primindu-l ca unul din obiceiurile acelei Biserici [125].
Arhiepiscopul Serafim (Sobolev †1950) menюioneazг, cг єi оntrebuinюarea unui calendar mixt (adicг cвnd Paєtile єi sгrbгtorile cu datг variabilг se serbeazг dupг vechea Pascalie ortodoxг, pe stil vechi, iar toate sгrbгtorile cu datг fixг se serbeazг pe stil nou) nu poate fi primitг de ortodocєi, deoarece aduce dupг sine оncгlcarea unor hotгrвri bisericeєti despre care ne vorbeєte Tipicul bisericesc [126] єi care trebuie respectate cu sfinюenie єi fгrг abateri [127]. Aici se are оn vedere cг Biserica a stabilit prin Tipic anumite limite de timp оn cadrul cгrora trebuie serbate sгrbгtorile cu datг fixг care cad оn timpul sfintei Patruzecimi. Aєa de exemplu, sгrbгtoarea Primei (secolul IV) єi celei de a doua (452) aflгri a capului Sfвntului Ioan Botezгtorul poate cгdea din miercurea sгptгmвnii lгsatului sec de carne (limitг timpurie) єi pвnг оn ziua de marюi a sгptгmвnii a 4-a a Postului Mare (limita cea mai tвrzie) [128]. Dar aceste limite sunt distruse de stilul nou, deoarece toate sгrbгtorile cu datг fixг se serbeazг cu 13 zile mai devreme. Acelaєi lucru se poate spune єi despre sгrbгtoarea Bunei-Vestiri (25 martie / 7 aprilie). Conform cerinюelor Tipicului Buna-Vestire se serbeazг оn perioada de timp care оncepe din joia sгptгmвnii a 3-a a Postului Mare єi ajunge pвnг оn miercurea Sгptгmвnii Luminate [129]. Dar prin introducerea stilului nou, timpul sгrbгtoririi Bunei-Vestiri оncepe din vinerea primei sгptгmвni єi se continuг numai pвnг оn joia sгptгmвnii a 6-a a Postului Mare. Biserica a prevгzut coincidenюa unora din marile sгrbгtori neschimbгtoare cu sгrbгtorile schimbгtoare, la fel єi cu alte zile ale Postului Mare. Pentru toate aceste cazuri de coincidenюг Ea a stabilit o rвnduialг fixг a slujbelor bisericeєti. Dar distrugвnd aceste limite, stilul nou distruge de asemenea єi aceastг hotгrвre a Bisericii Ortodoxe. De aceea оn stilul nou niciodatг nu poate coincide aceeaєi sгrbгtoare a Bunei-Vestiri cu zilele Sгptгmвnii Patimilor єi la fel nu poate fi Kirio-Paєte, adicг coincidenюa Bunei-Vestiri cu sгrbгtoarea Paєtelui [130].
Deosebit de revoltгtoare este оncгlcarea Tipicului de cгtre stilul nou оn ceea ce priveєte sгrbгtorirea Sfinюilor Apostoli Petru єi Pavel. Sfвnta Bisericг оi cinsteєte atвt de mult pe aceєti mari Apostoli, оncвt a stabilit оnaintea pomenirii lor (29 iunie / 12 iulie) un post care, potrivit Tipicului, are o duratг instabilг, de la 8 pвnг la 42 de zile. La introducerea stilului nou, acest post оntotdeauna se micєoreazг. Iar cвnd Paєtile se serbeazг оn perioada de la 20 pвnг la 25 aprilie (stil vechi) / 3 – 8 mai (stil nou) inclusiv, postul Sfinюilor Apostoli Petru єi Pavel se suprimг de tot, pentru el nu mai rгmвne timp, pentru cг acest post se оncepe numai dupг duminica Tuturor Sfinюilor [131]. Prin aceasta se dovedeєte clar imposibilitatea оmbinгrii calendarului “iulian оndreptat” cu Pascalia Alexandrinг nedeformatг.
“Unii pot spune, – menюiona оn 1948 arhiepiscopul Serafim, – cг оncгlcarea Tipicului nu este un pгcat greu deoarece aici nu are loc abaterea de la dogme Dar єi cuvintele lui Hristos: “Iar de nu va asculta nici de Bisericг, sг-юi fie юie ca un pгgвn єi vameє “ (Matei 18, 17), nu ne vorbesc despre оncгlcarea unor adevгruri dogmatice ale credinюei noastre… Din punct de vedere al credinюei ortodoxe atitudinea neglijentг faюг de Tipic este nepermisг pentru fiii Sfintei Biserici, dupг cum nu este оngгduitг nici оndepгrtarea noastrг de la dogmele normele canonice… Dupг cum dispreюuirea hotгrвrilor dogmatice єi canonice duce la оndepгrtarea de la Ortodoxie, la aceeaєi оndepгrtare duce єi dispreюuirea Tipicului. Cгci Tipicul este pentru noi lege sfвntг dupг care ne conducem оn rвnduiala slujbelor noastre bisericeєti ortodoxe, a sгrbгtorilor єi posturilor. Tipicul este o carte sfвntг legatг de numele minunatului vas al harului, sfвntul Sava cel Sfinюit єi primitг ca fiind una din cгrюile fundamentale ale Bisericii Ortodoxe. Tipicul nu este altceva decвt vocea Mamei noastre – Biserica…” [132].
Iar aceastг voce trebuie s-o ascultгm, dacг vrem sг rгmвnem fii credincioєi єi fideli ai Bisericii Ortodoxe єi tuturor normelor ei. Оn Biserica Ortodoxг sfinюii Apostoli au aєezat ca оntr-un tezaur bogat numai tot ce aparюine Adevгrului, iar abaterile de la Tipic menюionate, vin de la catolicii, care au cгzut оn diferite erezii єi rгtгciri. Ca nгscut din catolicism єi din anumite ambiюii papiste, stilul nou nu poate aduce nimic Bisericii Ortodoxe, оn afarг de dezbinare єi tulburare. “Stilul nou rгmвne pвnг astгzi acelaєi оnceput de dezbinare єi propagandг catolicг, foarte dгunгtoare pentru viaюa Bisericii Ortodoxe. De aceea primirea stilului nou оmpotriva voinюei Sfintei Biserici, chiar єi оn forma lui parюialг (calendarul “iulian-оndreptat” – I.M.), poate duce numai la aceea, cг noi оnєine vom contribui la apariюia unor tulburгri єi curente оn viaюa noastrг bisericeascг, єi prin urmare cu mвinile proprii vom distruge autoritatea Sfintei Biserici Ortodoxe” [133].
Sfвnta Bisericг nu interzice perfecюionarea calendarelor, a calculelor pascale єi concordanюa lor exactг cu datele astronomiei єi meteorologiei, єi, desigur, cu cele ale Bibliei єi hotгrвrilor bisericeєti. Din punct de vedere calendaro-astronomic e imposibil de a uni miєcarea lunii cu miєcarea soarelui, e imposibil de a concorda durata lunii sinodice cu durata anului solar. Оn acest sens orice calendar lunaro-solar, єi оn genere, orice calendar, nu va fi absolut exact. De aceea referitor la problema calendarului putem vorbi numai despre “o exactitate astronomicг” abstractг, despre оnsemnгtatea ritmicг a calendarului – pentru cг orice оncгlcare a ritmului calendaristic – este o оncгlcare nu numai a cronologiei istorice sau calendaro-astronomice, este o оncгlcare a ritmului vieюii оn genere. Оntocmirea unui nou calendar (оn schimbul celui iulian єi gregorian, inexacte din punct de vedere astronomic), care sг fie оntrebuinюat оn оntreaga lume єi care sг corespundг tuturor cerinюelor єtiinюifice єi practice, este un lucru foarte complicat, ce юine de viitor. Aceasta se complicг єi prin aceea, cг la оntocmirea anului єi lunii calendaristice apare o abatere inevitabilг de la datele astronomice exacte, pentru cг nici anul civil, nici luna lunarг (sau sinodicг), nu conюin un numгr complet de zile. De aceea єi sistemul civil contemporan de cronologie, dupг un timp oarecare nu se va potrivi cu cel astronomic, aєa dupг cum, de exemplu, anul gregorian diferг de cel astronomic aproximativ cu 1,5 minute. Iatг de ce, potrivit afirmaюiei preotului profesor Dimitrie Lebedev, “noul” stil gregorian s-a оnvechit: perioada lui de 400 de ani nu este corectг, ar fi mai bunг perioada de 500 de ani, dar mai exactг este cea de 128 de ani” [134].
Un mare neajuns tehnic al stilului nou este єi complexitatea lui, care impune mai оntвi calcule potrivit calendarului iulian, iar apoi trecerea lor la calendarul gregorian. Excluderea celor 10 zile оn anul 1582, care conюine 355 de zile, complicг toate calculele matematice. Profesorul V.V. Bolotov numeєte reforma calendarului “nebuna gвndire gregorianг”, iar anul gregorian “chin adevгrat pentru cronografi” [135]. Aєi vrea sг menюionez, cг potrivit datelor єtiinюifice, stilul nou are mai multe defecte єi, оn orice caz, este mai departe de adevгr decвt stilul vechi. Iar оn viaюa liturgicг a Bisericii calendarul gregorian sau aєa-numitul neo-iulian (calendarul iulian оndreptat) indiscutabil cedeazг calendarului tradiюional iulian. De introducerea stilului nou este legatг excluderea a 13 zile din anul liturgic (dacг vorbim de secolele XX єi XXI [136]), iar оn unii ani dispare complet Postul Sf. Apostoli. Savanюii care au оntocmit Pascalia au fost conєtienюi de faptul cг, calendarul lunar (evreiesc), nu este exact, dar ei єtiau de asemenea cг greєeala calendarului iulian atвt de bine corecteazг greєeala calendarului lunar, оncвt, conform demonstraюiei astronomului Predtecenskii, “greєeala Pascaliei noastre – tabelele crugului lunar – nu depгєeєte 3 ore оn 1900 de ani” [137]. Prin aceasta se explicг acel fapt uimitor cг Pascalia noastrг, оntocmitг оn secolul IV оn Alexandria, de atunci єi pвnг acum nefiind niciodatг corectatг, negreєit aratг fazele lunii єi data serbгrii Paєtelui iudaic. De aceea orice оncercare de a “corecta” sau de a оnlocui Pascalia noastrг [138] trebuie privitг ca o оncercare de a scoate din tezaurul nostru bisericesc una din cele mai mari valori, cu care, pe bunг dreptate ea se poate mвndri chiar єi оn faюa savanюilor contemporani. Astronomul american Simon Newcom (1835-1909), membru de onoare al Academiei de Єtiinюe din Sanct-Peterburg (1896), s-a pronunюat chiar pentru оntoarcerea la calendarul iulian, mult mai simplu єi mai comod pentru calculele astronomice, menюionвnd totodatг єi importanюa єtiinюificг a acestui calendar pentru istorie [139]. Comisia єtiinюificг fondatг la 18 februarie 1899 de Societatea Astronomicг Rusг, pentru a discuta problema reformei calendarului [140] a declarat cг : “nu existг nici un temei pentru a introduce оn Rusia (dar mai ales оn Bisericг) calendarul gregorian, єtiindu-se cг este incorect” [141].
Simplitatea, vitalitatea єi comoditatea calendarului iulian se exprimг prin faptul, cг zilele cu datele оn care ele cad se repetг dupг 28 de ani, luna nouг єi luna plinг – dupг 19 ani, Pascalia se repetг dupг 532 de ani (28 x 19) – perioadг, оn care eclipsele de soare єi de lunг, fazele lunii – totul revine la aceleaєi date, adicг sгrbгtoarea Sf. Paєti devine periodicг. Calendarul iulian este orientat spre anul sideric, adicг astral; calendarul gregorian – spre anul solar, astronomic, de aceea de a compara exactitatea lor unul faюг de altul practic e imposibil. Acest factor este trecut cu vederea de mulюi critici ai calendarului iulian. Exactitatea calendarului iulian nu poate fi determinatг dupг intervalul de timp al anului astronomic. Aceastг lucru este clar pentru astronomi, dar rгmвne de obicei neоnsemnat de majoritatea dintre noi. Greєeala fundamentalг a calendarului iulian este cг anul iulian depгєeєte pe cel astronomic cu 11,25 minute.
Trebuie sг consemnгm la fel єi importanюa deosebitг a calendarului iulian pentru cronologie. Datoritг calendarului iulian este uєor de a stabili cronologic diverse evenimentele istorice, fenomenele astronomice din trecut, scrise оn cronici sau manuscrise vechi. Marele enciclopedist єi cronolog de la sfвrєitul Evului Mediu Joseph Skaliger (1540-1609), bazвndu-se pe lucrгrile cronologilor bizantini, urmaєi ai savanюilor alexandrini, a stabilit cг numai sistemul calendaro-cronologic iulian cu periodicitatea caracteristicг lui, poate asigura calculul continuu al zilelor оn cronologia mondialг: “Tocmai de aceea calculul dupг zilele calendarului iulian stг la baza tuturor calculelor cronologice єi astronomice, indiferent de faptul unde sunt orientate, оn trecut sau spre viitor… Оn acest sens rгmвne paradoxal faptul, cг tocmai acea periodicitate a calendarului, de care nu se poate lipsi astronomia єi cronologia zilelor noastre, a fost recunoscutг de papa Grigorie al XIII-lea ca fiind necorespunzгtoare pentru calendar” [142].
Interesantг este єi opinia profesorului V.V. Bolotov despre stilul vechi єi stilul nou. Оn ultimul an de viaюг (1900) el a fost numit de Sfвntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse оn calitate de delegat din partea departamentului duhovnicesc оn Comisia nou оnfiinюatг оn 1899 pe lвngг Societatea Astronomicг Rusг pentru problema concordanюei stilului vechi al calendarului bisericesc cu stilul nou. Profesorul V. Bolotov a studiat toate detaliile acestei probleme nu numai sub aspect canonic-bisericesc, ci єi din punct de vedere istorico-єtiinюific. Fiind un om erudit єi posedвnd bogate cunoєtinюe єtiinюifice, el a participat la adunarea astronomicг a acestei Comisii [143] cвnd se discuta problema introducerii stilului nou оn Rusia. Єi chiar atunci cвnd adunarea nu putea sг ajungг la o hotгrвre determinatг єi mulюi participanюi au оnceput sг accepte stilul nou, preєedintele Comisiei l-a rugat pe V. Bolotov sг-єi spunг pгrerea. Profesorul Bolotov douг ore єi-a юinut discursul istoric, prezentвnd tabele astronomice elaborate de el. El pleda оntru totul pentru stilul vechi, considerвnd reforma gregorianг a calendarului absolut neєtiinюificг [144]. Argumentele lui Bolotov оn favoarea calendarului iulian au fost atвt de єtiinюifice, convingгtoare єi indiscutabile, оncвt adunarea оn unanimitate (132 de membri) a hotгrвt sг se pгstreze stilul vechi. “Eu оnsumi, – spunea profesorul Bolotov, – gгsesc schimbarea stilului оn Rusia complet nedoritг. Eu rгmвn оn continuare un adept hotгrвt al calendarului iulian. Simplitatea lui nemaipomenitг reprezintг avantajul lui єtiinюific faюг de orice calendar corectat. Cred, cг misiunea religioasг a Rusiei оn acestг problemг constг оn faptul cг ea trebuie оncг cвteva sute de ani sг юinг оn viaюг calendarul Iulian, ca astfel sг uєureze єi pentru popoarele apusene оntoarcerea de la reforma gregorianг inutilг, la stilul vechi nestricat” [145].

Оn оncheiere voi cita cuvintele mitropolitului Antonie Vadkovski: “Calendarul Iulian, оntrebuinюat оn practica bisericeascг оn toate cazurile este o ancorг de nгdejde, care apгrг pe ortodocєi de оnghiюirea lor definitivг de cгtre lumea neortodoxг, este ca un simbol, оn jurul cгruia se adunг оmpreunг fiii Ortodoxiei. Оngгduirea unor fii ortodocєi de a se depгrta de noi оn practica bisericeascг єi a fi de acord cu neortodocєii, pe lвngг folosul aparent єi fгrг deosebire de dogmг, poate avea оn viitor urmгri nedorite єi chiar dгunгtoare pentru bunг-starea Bisericii Universale єi poate servi drept armг оn mвinile duєmanilor Ei, care sub pretextul intereselor popoarelor ortodoxe, demult atacг unitatea ecumenicг” [146].
Noi trebuie sг fim alгturi de acele Biserici Ortodoxe care юin fгrг nici un compromis stilul vechi оn viaюa lor bisericeascг, ca urmare a hotгrвrilor canonice, care trebuie sг rгmвnг nezdruncinate, pentru cг aceste hotгrвri reprezintг unul din fundamentele existenюei Bisericii noastre Ortodoxe. Biserica nu cere de la noi, decвt numai devotament din tot sufletul єi din toatг inima faюг de sfвnta єi nepгtata credinюг a Pгrinюilor noєtri: iubirea єi afecюiunea pentru Biserica Ortodoxг cea care ne-a renгscut pe noi nu prin stropirea inovatoare, ci prin dumnezeiasca baie a botezului apostolic; cea care ne hrгneєte pe noi dupг Testamentul cel veєnic al Mвntuitorului nostru… “…Sг o оnconjurгm dar cu gвndul ca puii de cloєcг, оn orice parte a pгmвntului ne-am gгsi…, cвnd vrгjmaєul mвntuirii noastre, oferind оnlesniri оnєelгtoare…, pune cursele…, turnвnd otrava dгunгtoare оn apa limpede a Ortodoxiei…” [147].
Biserica trebuie sг pгstreze cunoєtinюele sale mistice, vederea duhovniceascг a timpului єi a veєniciei, Sfвnta Tradiюie. Biserica supusг modernismului єi inovaюiilor nu va putea sг “biruie lumea”, sг оndrepte omenirea spre luminг, spre viaюa de veci. O asemenea Bisericг se va pomeni оn umbrг, va fi neglijatг єi desconsideratг de lume, єi оn cele din urmг cu tezaurul Ei distrus, Biserica va deveni nefolositoare oamenilor…
Lumea poate trece oricвnd la oricare calendar: оn timpul revoluюiei franceze a fost introdus calendarul republican, puterea sovieticг a trecut la sгptгmвna de cinci zile, astгzi оn lume este оntrebuinюat calendarul gregorian, оn schimbul lui se pregгteєte noul calendar mondial, “veєnic”. Cosiliul Ecumenic al Bisericilor a propus de a se stabili “prin consensul оntregii creєtinгtгюi o zi de Paєti invariabilг, lucru ce se poate realiza cu uєurinюг, dupг ce se va fi adoptat un calendar universal, adicг tot atвt de precis єi de statornic оn structura lui, pe cвt de precisг єi de statornicг este structura єi miєcarea corpurilor cereєti al cгror crug оncearcг sг-l reflecteze calendarul” [148]. Se оnюelege de asemenea cг єi alte sгrbгtori єi pгrюi оntregi ale calendarului bisericesc vor trebui sг sufere schimbгrile єi ajustгrile pe care le-ar impune stabilirea unei zile invariabile, ca datг a Sfintelor Paєti. Caracteristicг este atitudinea Bisericii Romano-Catolice faюг de acest lucru. Cu 2057 de voturi pro єi 4 contra Conciliul II de la Vatican la 4 decembrie 1963 a adoptat textul urmгtoarei declaraюii referitoare la reforma calendarului: “Sfвntul Sinod II Ecumenic de la Vatican avвnd оn vedere dorinюa multora de a stabili sгrbгtoarea Paєtelui оntr-o anumitг (fixг) duminicг єi de a stabiliza calendarul, cвntгrind minuюios urmгrile posibile оn urma introducerii noului calendar, declarг:
1. Sinodul n-are nimic оmpotrivг de a stabili sгrbгtoarea Paєtelui оntr-o oarecare duminicг fixг dupг calendarul gregorian, dacг cu aceasta vor fi de acord toюi cei cointeresaюi оn aceastг оntrebare, оndeosebi fraюii, despгrюiюi de Scaunul Apostolic.
2. Sinodul de asemenea n-are nimic оmpotriva tendinюelor de a introduce оn societatea civilг calendarul veєnic. Оn ceea ce priveєte diversele proiecte ale stabilizгrii єi introducerii оn viaюa civilг a calendarului veєnic, Biserica n-are obiecюii numai faюг de acele, care pгstreazг єi susюin sгptгmвna de єapte zile cu ziua de duminicг, neintroducвnd zile оn afara sгptгmвnilor єi astfel sг nu se оncalce succesivitatea sгptгmвnilor, numai dacг nu vor apгrea pe neaєteptate cauze fundamentale, faюг de care Scaunul Apostolic va trebui sг-єi expunг opinia” [149].
Eu sincer cred єi sper cг Biserica Ortodoxг, neuitвndu-se la lumea “progresistг”, va continua sг pгstreze tradiюia moєtenitг de la sfinюii apostoli єi sfinюii pгrinюi, iar garantul pгstrгrii єi menюinerii tradiюiei bisericeєti neschimbate – sunt conducгtorii spirituali ai Bisericii noastre, adicг episcopii, оmpreunг cu poporul creєtin, dreptmгritor de Dumnezeu. Prin credinюa lor nestrгmutatг єi respectarea hotгrвrilor єi normelor bisericeєti, Biserica єi va continua sг trгiascг dupг calendarul Ei bisericesc, acel calendar, care era єi pe timpul lui Iisus Hristos. Anume pe stilul vechi, оn fiecare an оn Sвmbгta Mare оn ajunul Оnvierii lui Hristos, оn Ierusalim la Mormвntul Domnului, se pogoarг Focul Haric, foc cu adevгrat dumnezeiesc, pentru cг primele cвteva minute este neobiєnuit, nu frige єi oamenii оєi “spalг” faюa cu el – minune pe care o vгd mii de martori…
La cele expuse mai sus mi-am amintit єi de cuvintele Mвntuitorului Hristos: “Єi nimeni, bвnd vin vechi, nu voieєte de cel nou, cгci zice: e mai bun cel vechi” (Luca 5, 39). Єi оn acest caz e binevenit єi obligatoriu strгvechiul sfat: “Nu muta hotarul strгvechi pe care l-au оnsemnat pгrinюii tгi” (Pilde, 22, 28), sau chiar єi acea maximг latinг: “Quieta non movere!” (“Nu atinge ceea ce este aєezat”) – adicг a nu оncгlca tradiюiile existente оn acel sau alt domeniu sau regiune. Deseori cвnd se discutг problema calendarului mulюi declarг cu оndrгznealг cг calendarul nu este o dogmг єi nici un principiu constant, neschimbгtor. Dar nimeni єi niciodatг n-a afirmat inversul, de aceea aceastг problemг urmгreєte un scop viclean: de a prezenta lucrurile astfel, ca єi cum calendarul n-ar avea nici o valoare pentru viaюa Bisericii єi оn el se poate de fгcut orice “revoluюii” pseudo-єtiinюifice, pentru a nu “rгmвnea оn urmг” de societate, pentru a ne moderniza, sau potrivit afirmaюiilor intelectualilor noєtri “nu putem sг rгmвnem оnapoiaюi pentru totdeauna cu calendarul оnvechit…”. Unii mai au єi aєa pretenюii cг din cauza sгrbгtoririi Naєterii Domnului pe stil vechi, nu pot “оntвlni єi sгrbгtori pe deplin Anul Nou (civil)”, deoarece la 1 ianuarie (stil nou) suntem оncг оn postul Naєterii Domnului… Dar sг nu iutгm cг sгrbгtorile bisericeєti, consfinюite de veacuri, оєi au ciclul lor, iar Anul Nou bisericesc e pe data de 1 septembrie (stil vechi) єi Biserica nu trebuie sг-єi modifice calendarul оn dependenюг de sгrbгtorile civile – care de cele mai dese ori se manifestг єi se reduc numai la mвncare єi bгuturг. Оn Biserica Ortodoxг orice sгrbгtoare sau eveniment din istoria Ei, оntr-adevгr, e un prilej de bucurie, sau de tristг amintire, dar e o bucurie sau o tristeюe оn Domnul, duhovniceascг єi ea nu se reduce la “mвncarea de carne”, cгci astfel se оntunecг conюinutul luminos al sгrbгtorii.
La Conferinюa panortodoxг de la Moscova din 1948 reprezentantul Bisericii Ortodoxe Romвne preotul prof. dr. Petru Vintilescu menюiona cг “izolarea neоndreptгюitг de calendarul de stat, civil prezintг Biserica оnapoiatг, оmpiedicвnd-o practic sг fie un colaborator direct al statului оn sfera socialг єi economicг…Biserica n-are dreptul sг respingг adevгrul єtiinюific єi datele astronomice… єi trebuie sг satisfacг cerinюele statale, economice єi sociale ale credincioєilor…” [150]. Dar vreau sг accentuez, cг оn Biserica, оn care trebuie “toate sг se facг cu cuviinюг єi dupг rвnduialг” (I Corinteni, 14, 40), calendarul este regulatorul vieюii bisericeєti. Din punct de vedere bisericesc, calendarul are o importanюг esenюialг numai оn legгturг cu practica liturgicг єi eortologicг a Bisericii єi nicidecum nu poate fi explicat єi analizat оn afara ei. “Toate timpurile se юin pe оntгririle liturgice, єi cвnd temeliile religioase se distrug, “timpul iese din hotarele sale” [151]. Importanюa calendarului constг оn faptul, cг pe baza lui sunt instituite sгrbгtorile creєtine єi оndeosebi sfвnta zi a Paєtilor – Оnvierea Domnului Hristos. Prin calendarul iulian, prin sistemul sгu matematico-simbolic, timpul se оmbisericeєte оn ritmurile slujbelor divine. Timpul оmbisericit devine simbolul єi chipul veєniciei.
“Calendarul iulian este expresia iconograficг a timpului, este icoana sfвntг a timpului” [152].


Ioan MUNTEANU,
candidat оn teologie