vad ca sau copiat mai multe cuvinte inexplicit , dar cine doreste in format word studiul il pot da daca imi lasa o adresa email ( este mai clar in format word )



iata si anexa la studiu care trebuie citita si asta :



[1] Аристотель. Сочинения. Т. I. – Москва, 1991, c. 6.

[2] Apud: Pr. Prof. Dr. Ene Braniєte. Liturgica generalг. – Bucureєti, 1993, P. 121.
[3] Зелинский А. Конструктивные принципы календаря // Календарный вопрос: Сборник статей. Редактор-составитель Чхартишвили А. – Москва, 2000, С. 235.

[4] Оn astronomie anul astral este numit “anul adevгrat” єi din punct de vedere matematic este considerat practic an exact єi stabil. Vezi: Идельсон И. История календаря. – Москва, 1962, – С. 80.

[5] Оn acest scop au fost оntocmite cicluri cu duratг diferitг, de exemplu: ciclurile de 8 ani (οκταετηρίδα), de 19 ani (έννεακαιδεκαετηρίς – ciclul lui Meton, sec. V. о. d. Hr.), de 76 ani (ciclul lui Callipp), de 84 ani (оntrebuinюat de Biserica Romei оn secolele III-VI), de 304 ani (ciclul lui Ghipparh, sec. II. о. d. Hr.). Mai amгnunюit a se vedea: Лалош М. Времясчисление христианского и языческого мира. – Санкт-Петербург, 1867, – С. 34.

[6] Intercalaюie – introducerea sau intercalarea unei zile sau luni adгugгtoare.

[7] Оn lumea pгgвnг existau diferite sisteme calendaristice. Cel mai exact era anul calendarului egiptean, care se orienta dupг steaua Sirius, cea mai strгlucitoare stea de pe cer, descrisг de Homer єi Hesiod. Desigur cг greєeala acestui calendar era foarte mare. Оn calendarul egiptean anul avea exact 365 de zile. Aceastг cifrг cuprinzвnd toate zilele anului єi simbolic, toate aspectele lumii, оn Egiptul Antic era consideratг cifrг sfвntг. Acest lucru оl putem desprinde din gnosisul alexandrin al lui Vasilid (125 d. Hr.), оn sistemul cгruia (conform datelor lui Irineu de Lyon) cifra CCCLXV (365) era cifra lui Demiurg, care оnsemna єapte litere greceєti єi se numea “’Αβραξας” (”Abraxas”). Vezi: Терновский Ф. Три первые века христианства. – Киев, 1873, С. 112.
La оnceputul erei creєtine, Biserica єi credincioєii ei au folosit calendarele pe care le gгsiserг gata оntocmite єi care erau оntrebuinюate оn epoca respectivг. Era єi firesc pentru acea vreme ca cei care оntocmeau calendarele creєtine sг foloseascг vechile calendare existente єi sг nu оncerce o reformг calendaristicг propriu-zisг, prin care sг deranjeze o anume rвnduialг a vieюii de stat, care se оntemeia єi ea pe observarea calendarului oficial al Statului de atunci, calendar care a continuat sг fie menюinut оn viaюa de stat, pвnг tвrziu оn epoca bizantinг. Оn aceste calendare ei au оnceput a оnsemna diverse nume єi evenimente importante pentru viaюa creєtinг. Astfel au luat naєtere cele dintвi sгrbгtori, iar sгrbгtorile au dat zilelor calendaristice o poziюie cu totul deosebitг faюг de zilele comune. Оncг din veacurile II єi III, pe calea оnsemnгrii оn calendarele comune a numelor єi a evenimentelor din viaюa creєtinг, s-a ajuns ca aceste calendare sг fie transformate din calendare pгgвne, оn calendare creєtine, care au existat, s-au folosit єi s-au dezvoltat paralel cu cele oficiale ale societгюii civile necreєtine. Cг cele dintвi calendare creєtine erau brodate pe calendarele pгgвne, ne-o aratг documentele din veacurile IV єi V єi, cu deosebire, lista episcopilor romani din anul 354, оn care numele acestora оmpreunг cu alte indicaюii utile pentru creєtini, apar pe schema calendarului roman laic sau pгgвn. Aceastг listг reprezintг de fapt un calendar pгgвn оncreєtinat. La fel, adicг tot pe schema vechiului calendar roman necreєtin a fost оntocmit єi calendarul creєtin galican al lui Polemius Silvius din anul 448. Оntre cele mai vechi calendare creєtine, care s-au pгstrat, se numгrг calendarul din Carmona (Andaluzia), care dateazг dintre anii 465-494. El a fost scris pe piatrг єi s-a pгstrat doar o parte a lui. De prin veacurile V-VI dateazг єi calendarul de la Oxyrinchus. Ibidem., P. 117.

[8] Iulius Cezar fiind оn Egipt, оmpгrгteasa Cleopatra i-a fгcut cunoєtinюг cu renumitul matematician єi astronom alexandrin Sosigene din Alexandria. Оmpгratul vгzвnd cunoєtinюele єi erudiюia lui Sosigene оl оnsгrcineazг “sг оntocmeascг un calendar astronomic perfect – un calendar єi o tгbliюг astronomicг de aєa o frumuseюe єi armonie, care l-ar putea оncвnta pe оnsuєi Pitagora”. Apud: Селешников С. История календаря и хронология. – Москва, 1973, С. 33. Sosigene, оn scurt timp, a оnfгptuit o lucrare colosalг. Nu se єtie cine era acest Sosigene, monoteist sau pгgвn, оnsг fiind un om foarte оnvгюat al timpului sгu, cred cг era cunoscut cu оnvгюгtura Bibliei. Оn Alexandria a avut loc sinteza dintre monoteismul Vechiului Testament єi filosofia anticг. Aici s-a format mai apoi єcoala exegeticii biblice. Оn Alexandria erau larg rгspвndite cгrюile Sfintei Scripturi, traduse оn limba greacг. Alexandria era centrul culturii Egiptului єi Romei, Iudeei єi Eladei: “Оn Alexandria s-au unit meditaюia Eladei, luptele єi stгpвnirea Romei, contemplarea Egiptului. Astfel Elada a creat filosofia europeanг, Roma – politica, iar Egiptul – matematica єi astronomia. Alexandria privea pгmвntul prin bolta stelarг a cerului…”. Ibidem., C. 35.

[9] Prima оncercare de reformare a calendarului egiptean a fost оntreprinsг (cu mult mai оnainte de Iulius Cezar) de Ptolemeu III Eurgetul, care оn “Decretul Canopian” (283 о. d. Hr.) a introdus pentru prima datг noюiunea de an bisect, care era complet srгinг calculului egiptan. Aceastг reformг atunci n-a fost primitг: erau prea puternice оncг vechile tradiюii.

[10] Ghipparh (Ipparh) – astronom єi matematician grec, sec. II о. d. Hr. El a determinat durata anului solar cu o diferenюг de 6 minute (conform altor date – de 4 minute) faюг de durata recunoscutг оn prezent, iar anul astral – cu o diferenюг de numai 20 de secunde. Diferenюa dintre anul astral єi cel solar, ce constituie aproximativ 20 de minute, Ghipparh a determinat-o greєindu-se cu 5 minute. Vezi: Селешников С. История календаря и хронология… – C. 40.

[11] Оncг оn anul 238 о. d. Hr. оmpгratul Egiptului Ptolomeu III Everget a оncercat sг corecteze calendarul egiptean, adгugвnd la fiecare 4 ani o zi adгugгtoare. Astfel calendarul egiptean ar fi fost aproape identic cu cel iulian, оnsг din cauze necunoscute reforma n-a fost оnfгptuitг. Чхартишвили А. Наши календари // Календарный вопрос: Сборник статей / Редактор-составитель Чхартишвили А. – Москва, 2000, – С. 50.

[12] Primгvara fiind un nou “оnceput de viaюг” era firesc ca anul nou civil sг se оnceapг anume cu acest anotimp. Amintirea timpului cвnd prima lunг a anului era martie s-a menюinut pвnг azi оn denumirile ultimelor patru luni din calendarul de azi, care indicг ordinea lor numericг din vechiul calendar roman: septembrie, octombrie, noiembrie єi decembrie – lunile a 7-a, a 8-a, a 9-a, єi a 10-ea.

[13] Оn Rusia pвnг оn anul 1343 anul nou se оncepea la 1 martie, apoi a fost mutat la 1 septembrie. Prin decretul юarului Petru I (1689-1725) din 1700 anul nou a fost mutat la 1 ianuarie.

[14] Nichifor Gregoras – reprezentantul curentului raюionalist al filosofiei bizantine, istoric, filosof, matematician єi astronom. A fost adept al uniei cu Roma єi oponentul sfвntului Grigorie Palama, apгrгtorul оnvгюгturii patristice despre lumina Taboricг єi energiile veєnice dumnezeieєti.

[15] Isaac Arghiras – monah bizantin. A fost condamnat de Bisericг fiind оnvinuit ca adept tainic al pгgвnismului. Fгcea parte din cercul de filosofi, ce visa renaєterea Greciei cu cultele ei pгgвne єi cu єcolile filosofice.

[16] Papa Grigorie XIII (Hugo Boncompani) este “vestit” nu numai prin reforma calendarului. Era un ierarh renumit, doctor оn teologie, ascet. Оn scopul rгspвndirii catolicismului, el a organiazat sistemul nunюiaturii – reprezentanюi permanenюi ai Vaticanului оn alte state. Acest reprezentant, numit nunюiu apostolic – era observator asupra activitгюii Bisericii Catolice оn юara datг. Оn normele morale ale papei Grigorie XIII intra єi “violenюa оn numele binelui”. Grigorie XIII a оnceput pontificatul sгu cu organizarea nopюii Bartolomeiene. Noaptea Bartolomeianг – este tгierea оn masг de cгtre catolici a protestanюilor-hughenoюi оn Paris оn noaptea de 24 august 1572. Оn capitala Franюei au fost uciєi mai mult de 3000 de oameni. Papa considera hughenoюii duєmani ai lui Dumnezeu, care trebuie nimiciюi, iar capul tгiat al cгpeteniei hughenoюilor – simbolul biruinюei catolicismului. El l-a ajutat pe Filip al Spaniei sг оnece оn sвnge rгscoala din Olanda, temвndu-se cг puterea va trece оn mвinile protestanюilor. A trimis iezuiюi-profesori єi educatori оn югrile protestante – Anglia єi Olanda єi pentru prima datг оn Japonia. Papa Grigorie XIII a pus temelia uniaюiei оn Ucraina Occidentalг prin atragerea ortodocєilor оn seminariile catolice, care erau conduse de iezuiюi. Оn circulare ascunse el interzicea primirea ortodocєilor оn catolicism. Mai convenabil era de a avea adepюi ai catolicismului printre ortodocєi, decвt catolici vгdiюi, care nu puteau avea influenюг asupra poporului.

[17] Adepюi ai reformei calendaristice au fost єi papii Sixt IV (1471-1484), Climent VII (1523-1534). La Vatican оn turnul celor patru vвnturi, existг o оncгpere numitг Sala Clendarelor. Оn 1582, papa Grigorie XIII se afla оn aceastг salг, observвnd cu interes cum razele solare se miєcau pe parchetul pe care era trasatг o linie de la nord spre sud. Оn acea perioadг savanюii italieni: iezuitul Hristov Claudiu, Ignatius Dante, Aloisius Lilius, Christopher Clavius єi Pietro Cicchone se strгduiau sг-l convingг pe papa de оntвrzierea calendarului faюг de soare єi de necesitatea unei rectificгri. Astronomul polonez Nicolae Copernic (1473-1543) era оmpotriva inovaюiilor calendaristice, menюionвnd cг astronomia nu dispune de date exacte pentru a mгsura cu precizie timpul. Papa cerea dovezi. Єi atunci savanюii au tras o linie pe pardoseala Sгlii Calendarelor, strгpungвnd peretele sudic pentru a lгsa sг intre оn оncгpere razele soarelui. Papa a fost invitat sг se convingг vizual de corectitudinea afirmaюiilor lor. S-a dovedit cг aveau dreptate: zilele solstiюiului єi echinocюiului se deplasaserг cu zece zile оntregi. Soarele оnsuєi mгrturisea asupra оntвrzierii calendarului iulian. Papa s-a lгsat convins єi оn 1582 reforma calendarului a fost efectuatг. Лалош М. Времяисчисление христианского и языческого мира. – Санкт-Петербург, 1910, – С. 54.

[18] Оn amintirea reformei papei Grigorie al XIII-lea оn 1582 a fost bгtutг o monedг cu inscripюia: “Gregorius XIII pontifex optimus maximus” (“Grigorie XIII pontiful cel mai mare”), iar pe partea verso – semnul zodiei berbecului єi inscripюia: “Anno restituto MDLXXXII” (“Anul restituirii 1582”). Сергеев А. Правители государств и отцы Церкви Европы за 2000 лет. – Владимир, 1997, – С. 352.

[19] Ibidem. – C. 353.

[20] Referitor la calendarul єi secolul gregorian astronomul єi profesorul Universitгюii Astronomice din Sankt-Peterburg N. Idelson scria, cг “acesta este un absurd єi astronomic, єi aritmetic”. Vezi: Идельсон Н. История календаря. – Москва, 1962, – С. 84.

[21] Mai amгnunюit despre aceastг calculare єi despre metodele care au putut sг-l aducг pe Meton la renumita lui concordare, vezi: Зелинский А. О лунно-солнечном счислении в Азии // Восьмая научная конференция “Общество и государство в Китае”. Тезисы и доклады. – Москва, 1977, – С. 209-211.

[22] Nu existг nici o оndoialг cг aceastг corelaюie оєi ia оnceputul оn Babilonul Antic. Deja єumerii оn anul 2400 о. d. Hr. adгugau din timp оn timp o lunг adгugгtoare оn ciclul lor lunaro-solar, iar renumitul Hammurappi оn 1760 о. d. Hr. a emis оn aceastг privinюг un edict special. Vezi: Лалош М. Времяисчисление христианского и языческого мира. – С. 88.

[23] Vezi: Климишин И. Календарь и хронология. – Москва, 1990, – С. 92.

[24] Apud: История Реформации. Богословие Реформации // Конспект по Истории Западных Конфессий для студентов IV-го курса Киевской Духовной Академии. – Киев, 2002, – С. 16.

[25] Calendarul astfel оndreptat, a fost apoi adoptat chiar єi de unele state asiatice єi africane necreєtine, ca Japonia (1873), China (1912), Turcia (1926), Egipt (1928) є. a.

[26] Sigilon – decret sinodal oficial cu caracter legislativ, purtвnd sigiliul patriarhal. – I.M.

[27] Оn hotгrвrea Sinodului din Constantinopol din 1583 citim: “…Fiindcг din nou Biserica veche a Romei, оnєelвndu-se de mвndra invenюie a astronomilor sгi, cu nechibzuinюг a schimbat prea frumoasele aєezгminte despre Sfintele Paєti, stabilite єi hotгrвte de cei 318 Sfinюi Pгrinюi ai Оntвiului Sobor Ecumenic din Niceea, care cu cea mai mare stricteюe a stabilit sг se respecte de toюi creєtinii din оntreaga lume ca niєte aєezгminte neatinse, astгzi devine cauza ispitelor. Оnaintea mea, ca a unui Patriarh Ecumenic, s-au prezentat bгrbaюi armeni оntrebвndu-se despre practica sгrbгtorii Paєtelui, fiindcг lor li se impune primirea acestor inovaюiuni. Chibzuind оmpreunг cu Prea Fericitul Patriarh al Alexandriei єi Prea Fericitul Patriarh al Ierusalimului єi cu ceilalюi membri ai Soborului, оn numele Sfвntului Duh hotгrвm:
Cel ce nu urmeazг tradiюiile єi obiceiurile Bisericii, cum au poruncit cele 7 Sinoade Ecumenice despre Sfintele Paєti, legiuind toate bine ca sг-i urmгm, єi voieєte a urma Pascaliei gregoriene єi a calendarului papist, ca єi ateii astronomi ce lucreazг contra tuturor hotгrвrilor sfintelor Soboare, voind prin aceasta a le schimba єi a le slгbi, sг fie anatema, depгrtat de la Biserica lui Hristos єi de la adunarea credincioєilor. Dar voi, ortodocєilor єi bine cinstitorilor, continuaюi оn cele ce v-aюi оnvгюat, оn cele ce v-aюi nгscut єi educat. Єi cвnd va fi necesar єi оnsuєi sвngele vostru sг-l vгrsaюi ca sг pгstraюi credinюa єi mгrturisirea pгrinteascг. Pгziюi-vг єi feriюi-vг de unii ca aceєtia (reformiєti), ca Domnul nostru Iisus Hristos sг vг ajute vouг єi rugгciunea credinюei noastre sг fie cu voi cu toюi. Amin“. Patriarhul Constantinopolului Ieremia II, Patriarhul Alexandriei Slvestru, Patriarhul Ierusalimului Sofronie єi ceilalюi arhierei ai Sinodului. 20 noiembrie 1583. Apud: Mitropolitul Vlasie, оntвistгtгtorul Bisericii Ortodoxe Romвne de stil vechi. Suntem romвni ortodocєi cu credinюг оn Dumnezeu. De ce nu acceptгm unirea cu Biserica Ortodoxг de stil nou din Romвnia // (Alexiev) S., arhim., (Jazadjiev) S., arhim. Ortodoxia єi Ecumenismul. De ce un creєtin ortodox nu poate fi ecumenist. – Mгnгstirea Slгtioara, 1997, – P. 317-318. Sigilionul sau “Pecetluirea” Sfвntului Sinod de la 1583 se gгseєte pe internet la adresa: http://arhiva-ortodoxa.com/mirem/ceor/sinod_pecetluire.html. Despre aceastг hotгrвre Sinodul de la Constantinopol a anunюat toate Bisericile Rгsгritului: pe mitropolitul Moscovei Dionisie (1581-1587), Biserica insulelor Ionice, pe cneazul Constantin Ostrojskii, renumitul apгrгtor al Ortodoxiei оn Rusia occidentalг, pe ducele Veneюiei N. Daponte єi pe papa Grigorie al XIII-lea, vinovatul tulburгrii bisericeєti.

[28] Enciclica Patriarhilor Ortodocєi de la 1848: Epistola enciclica a Bisericii Una, Sfinte, Catolice єi Apostolice cгtre ortodocєii de pretutindeni // Extras / selectiv din revista “Biserica Ortodoxг Romвnг” anul 1935, (text grec єi traducere de Popescu Teodor M., profesor la Facultatea de Teologie din Bucureєti). – Bucureєti, 1935, – P. 545, 688. Pe internet se gгseєte la adresa: http://arhiva-ortodoxa.com/mirem/ceor/sinod_rsrit.html. Enciclica Patriarhilor orientali din mai 1848 este un rгspuns categoric la apelul papal, din enciclica papei Romei Pius al IX-lea (1846-1878) cгtre orientali (“Ad Orientalis: In suprema Petri sede”, de la 6 ianuarie 1848) оn care se expune planul pontifical al lui Pius al IX-lea, care voia sг asigure romano-catolicismului supunerea ortodocєilor vizatг de mult timp. Оn aceastг enciclicг se prezenta unirea cu Roma ca o unicг soluюie de a uєura pe rгsгriteni de sub jugul turcesc єi care va conduce la o propгєire religioasг, politicг єi culturalг a ortodocєilor. Enciclica ortodoxг respinge categoric apelul papal, enumerвnd inovaюiile latine єi stigmatizeazг “papismul”, ca o erezie. Enciclica Patriarhilor ortodocєi stabileєte un principiu єi un fapt: Оnvгюгtura Biericii Creєtine trebuie pгstratг curatг, aєa cum ne-a fost lгsatг de Mвntuitorul Hristos, transmisг de sfinюii apostoli, de pгrinюi єi de sinoade.

[29] Оn Rгsгrit, оn Rusia catolicii prin propagandг activг s-au strгduit sг introducг calendarul gregorian. Оn mod deosebit de aceasta se ocupa abatele Barnabit Cesare Tondini de Quarenghi, care a editat оn diferite limbi un numгr colosal de broєuri despre reforma calendarului, mai ales pentru Bulgaria. Vezi: Българский народ и календарния въпрос. – Пловдив, 1897. La question calendrier en Bulgarie. – Rome, 1898.

[30] Vezi: Учение Православной Церкви о Священном Предании и отношении ее к новому стилю. Cоставлено афонскими ревнителями православного благочестия. – Владимир, 1934, – С. 28.

[31] Arhid. Prof. Dr. Ioan Floca. Drept Canonic Ortodox. Legislaюie єi administraюie bisericeascг. Vol. II. – Bucureєti, 1990, – P. 172. Vezi amгnunte оn: Mitropolitul Vlasie, оntвi stгtгtorul Bisericii Ortodoxe Romвne de stil vechi. Mitropolitul Vlasie, оntвistгtгtorul Bisericii Ortodoxe Romвne de stil vechi. Suntem romвni ortodocєi cu credinюг оn Dumnezeu. De ce nu acceptгm unirea cu Biserica Ortodoxг de stil nou din Romвnia // (Alexiev) S., arhim., (Jazadjiev) S., arhim. Ortodoxia єi Ecumenismul… – P. 323.

[32] Apud: Mгnгstirea Slгtioara. 65 de ani de persecuюie a Bisericii Ortodoxe Romвne de stil vechi: octombrie 1924 – decembrie 1989. – Mгnгstirea Slгtioara, 1999, – P. 5.

[33] Ase vedea: Gramata Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului din 12 mai 1904 оn La Documentation Catholique. nº 1023. – Paris, 1904, – P. 12. Sfвntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse оn scrisoarea din 28 februarie 1903, adresatг patriarhului ecumenic Ioachim III declara, cг “la noi cei mai renumiюi оnvгюaюi se pronunюг pentru calendarul Iulian єi nicidecum nu admit calendarul Gregorian, care, dupг pгrerea lor, este mai puюin exact”. Apud: Соколов И. О соединении Восточной и Западной Церквей. – Санкт-Петербург, 1911, – С. 30.

[34] Sinodul de la Moscova a luat оn seamг, pe lвngг alte argumente єi opinia profesorului Academiei Teologice din Moscova, preotului Dimitrie Lebedev, care, оn baza datelor єtiinюifico-astronomice єi canonice bisericeєti, a mгrturisit cг orice apropiere de stilul gregorian este pгgubitoare, dвnd prioritate necondiюionatг stilului vechi iulian. Mai amгnunюit a se vedea: Дискуссия по календарному вопросу на Всероссийском Поместном Соборе 1917-1918 гг. // Календарный вопрос: Сборник статей / Редактор-составитель Чхартишвили А. – Москва, 2000, – С. 287-319. Raportul membrului Sinodului єi preєedintelui comisiei sinodale Runkevici S., doctor оn istorie bisericeascг оn The Anglican and Eastern Association, six reports: 1914-1921. – London, 1921, – P. 70, 72.

[35] Оn componenюa acestei delegaюii erau: mitropolitul Dorotei, vicarul Patriarhiei de Constantinopol, mitropolitul de Dimoticic Filaret, arhimandriюii Pagonis єi Calinic, profesorul Єcolii Duhovniceєti din Calcin Panteleimon Comninos (absolvent al Academiei Teologice din Sanct-Peterburg). Ibidem, – P. 73.

[36] Raportul oficial al delegaюiei оn faюa Sinodului din Constantinopol a fost publicat оn revista Νέως Ποιμή. nº 9. – ’Εν Κονσταντινουπόλει, 1921, – P. 3-7, єi оn revista The Christian East. nº III, 1. March. – London, 1921, – P. 13-16.

[37] Pвnг la izbucnirea primului rгzboi mondial оn 1914, demersul introducerii noului calendar gregorian оn югrile ortodoxe nu a izbutit nici atunci, cвnd era susюinut de оnєiєi conducгtorii acestor югri din motive practice, internaюionale, de relaюii cu celelalte югri din Europa.

[38] Problema calendarului a cгpгtat un caracter practic оn legгturг cu revoluюia din octombrie 1917. La 16 noiembrie 1917 Sovietul Comisarilor Norodnici (Совнарком) a pus оn dezbatere problema despre reforma calendarului єi la 24 ianuarie 1918 a fost adoptat ”Decretul despre introducerea calendarului european-occidental оn republica Rusг” (“Декрет о введении в Российской республике западноевропейского календаря”). Оn decret se spunea: “В целях установления в России одинакого счисления времени Совет Народных Комиссаров постановляет ввести по истечении января месяца сего года в гражданский обиход новый календарь” (“Оn scopul stabilirii оn Rusia a aceleeaєi calculгri a timpului aproape cu toate popoarele culte, Sovietul Comisarilor Norodnici hotгrгєte de a introduce оn viaюa civilг dupг expirarea lunii ianuarie a acestui an noul calendar”). Pentru aceasta: “Первый день после 31 января сего года считать не 1 февраля, а 14 февраля, второй день считать 15 и т.д.”. (“Prima zi dupг 31 ianuarie a acestui an sг fie consideratг nu 1 februarie, ci 14 februarie, a doua zi sг fie cosideratг 15 є. a.m.d.”). Apud: Климишин И. Календарь и хронология. – Москва, 1985, – С. 219.

[39] Canonicitatea єi autoritatea acestei Conferinюe sunt supuse оndoielii. Patriarhia Ierusalimului a refuzat sг participe. N-a fost nici un reprezentant оmputernicit al Bisericii Ortodoxe Ruse, Sвrbe єi Bulgare. Despre faptul cвt de neortodoxг єi necanonicг a fost aceastг conferinюг ne mгrturisesc оnseєi оntrebгrile care s-au discutat: reforma calendarului cu recunoaєterea posibilitгюii renunюгrii de la crugul variabil al sгrbгtorilor єi chiar la ordinea sгptгmвnalг de єapte zile; permisiunea pentru slujitorii Bisericii de a se cгsгtori a doua oarг єi dupг hirotonie; reducerea posturilor єi slujbelor bisericeєti; extinderea relaюiilor ecumenice є. a. Vezi: Πρακτικά καί απόφασεις τού έν Κονσταντινουπόλει πανορθοδόξου συνεδρίου (10 Μαίου – 8 Ιουνίου). – ’Εν Κονσταντινουπόλει, 1923, – P. 36-40, 47, 50-77, 129-131, 201-208, 211-215. Despre acest congres putem de asemenea citi pe internet The 70th Anniversary of the Pan-Orthodox Congress – A Major Step on the Path Towards Apostasy de episcopul Fotie de Triadiюa la: http://orthodoxinfo.com/ecumenism/photii_1.aspx (partea I) єi http://orthodoxinfo.com/ecumenism/photii_2.aspx (partea II).
Din fericire, conєtiinюa ortodoxг, оncг atentг оn acele timpuri, a respins categoric primirea unor asemenea hotгrвri єi numai stilul nou (оn forma lui parюialг) a fost introdus оn viaюг sub presiunea puterilor dinafarг. Aceastг hotгrвre, primitг de unele Biserici, “a stricat unitatea lor cu alte Biserici Ortodoxe єi a dus la grele tulburгri interioare, care continuг pвnг оn prezent”. Проф. Троицкий С. Будем вместе бороться с опасностью // Журнал Московской Патриархии. № 2. 1950, – С. 46.

[40] Patriarhul Meletie al IV-lea (Metaxakis) este cunoscut ca un activ ecumenist єi susюinгtor energic al inovaюiilor єi modernismului оn Bisericг, de aceea єi hotгrвrile lui au fost distrugгtoare pentru Bisericг. Cu ajutorul protectorilor sгi puternici a avut o carierг bisericeascг destul de pronunюatг, ocupвnd mai оntвi scsaunul arhiepiscopiei Atenei (1918-1920), apoi al Patriarhiei Constantinopolului (1921-1923). Оndepгrtвndu-se de la sfintele tradiюii de care se юineau cu atвta rвvnг єi sfinюenie patriarhii ecumenici timp de cвteva secole, a fost silit sг pгrгseascг scaunul patriarhal al Constantinopolului. Оn 1926 devine patriarh al Alexandriei (1926-1935) єi reuєeєte cu preюul unor mari nemulюumiri єi dezbinгri sг introducг stilul nou єi оn aceastг Bisericг (1928). Оnainte de moarte candideazг єi pentru scaunul patriarhal al Ierusalimului, dar n-a fost ales. Despre patriarhul Meletie Metaxakis vezi amгnunte оn: Князь Горчаков К. Возбудители раскола. – Париж, 1927, – С. 29, de asemenea Œcumenical Patriarch Meletios Metaxakis (1871-1935): Freemason, Innovator, and Ecumenist pe internet la adresa: http://synodinresistance.org/Theology_en/E3a4013MeletiosMetaxakis.pdf.

[41] Vezi: Πρακτικά καί απόφασεις τού έν Κονσταντινουπόλει πανορθοδόξου συνεδρίου (10 Μαίου – 8 Ιουνίου). – ’Εν Κονσταντινουπόλει, 1923, – P. 50-51.

[42] Apud: Харитон, иером., Введение нового стиля в Финляндской Православной Церкви и причины нестроений в монастырях. – Валаам, 1927, – С. 12.

[43] Vezi: Церковные Ведомости. № 7, 8, 9, 10. – Москва, 1924. Славянский Глас. № 1. – Москва, 1924, – С. 30.

[44] Apud: О реформе календаря в Православной Церкви // Русь. № 388. – София, 1924, – С. 21.

[45] Ενκύκλιος της ’Ιερας Συνοδου περί του ’ηερολογίου // Εκκλεσια. nº 16. – Αφιναι, 1924, – P. 4.

[46] Apud: Глубоковский Н. проф. д-р. “Война и мир” в Финляндской Православной Церкви. – София, 1929, – С. 38.

[47] Vezi: О реформе календаря в Православной Церкви // Русь. № 388. – София, 1924, – С. 23.

[48] Ενκύκλιος της ’Ιερας Συνοδου περί του ’ηερολογίου // Εκκλεσια. nº 16. – Αφιναι, 1924, – P. 4. Trebuie sг menюionгm, cг de atunci єi pвnг оn prezent оn Grecia a activeazг Biserica Greacг de Stil Vechi, nerecunoscutг de Biserica oficialг din aceastг юarг.

[49] Sfвntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romвne prin hotгrвrea sa din 31 octombrie (13 noiembrie) 1923 a dispus cг: “Data оnceputului acestui calendar оndreptat s-a fixat pentru luna octombrie pentru anul 1924, devenind 1 octombrie ziua de 14 octombrie.” Apud: Arhid. Prof. Dr. Ioan Floca. Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note єi comentarii. – Sibiu, 1992, – P. 207.

[50] Din 1924 єi pвnг оn 1945 Biserica de Stil Vechi din Romвnia a funcюionat оn ilegalitate. Оn anul 1945, prin decizia nr. 38955 / 1945 a Ministerului Cultelor, Biserica de Stil Vechi a fost recunoscutг єi a activat liber, iar оn 1947, prin sentinюa civilг nr. 202 a Tribunalului judeюean Neamю din 10 iulie a fost recunoscutг ca persoanг juridicг. Оn 1952, оn mod abuziv Bisericii i s-a restras statutul legal, fiind nevoitг sг funcюioneze оn afara legii, оn condiюii de oprimare. Persecuюiile au оnceput оn noaptea de 14-15 februarie 1952, cвnd personalul din conducere, de cult єi administrativ, atвt din incinta mгnгstirii Slгtioara, cвt єi din alte localitгюi, a fost arestat єi deюinut fгrг judecatг, pe o duratг оndelungatг. Оn aceastг perioadг Biserica a continuat sг-єi ducг viaюa duhovniceascг єi sг funcюioneze cu statutul de toleratг. Оn diferite оnchisori ale dictaturii comuniste au decedat 5 preoюi. Au fost demolate 5 biserici, ultima demolare avвnd loc оn 1983, оn Bucureєti, str. Televiziunii nr. 13, cвnd buldozerele au distrus biserica “Adormirea Maicii Domnului” єi au profanat mormвntul arhiereului Evloghie Oюa, personalul clerical fiind arestat єi condamnat la diferite pedepse. Оn pofida persecuюiilor, Biserica Ortodoxг Romвnг de Stil Vechi a continuat sг activeze, dispunвnd de 7 mгnгstiri єi 34 de parohii, personalul clerical fiind constituit din: un mitropolit, 3 episcopi, 52 de preoюi, 18 diaconi, 324 monahi єi monahii. Biserica Ortodoxг Romвnг de Stil Vechi nu are comuniune euharisticг cu nici o Biserici Ortodoxг autocefalг єi nu este recunoscutг de cгtre Biserica Ortodoxг oficialг din Romвnia. Vezi: Mгnгstirea Slгtioara. 65 de ani de persecuюie a Bisericii Ortodoxe Romвne de stil vechi: octombrie 1924 – decembrie 1989. – Mгnгstirea Slгtioara, 1999.

[51] Cele mai vechi popoare cunoscute оn istorie au avut calendare lunare, adicг єi-au оntocmit calendarele dupг miєcarea de rotaюie a lunii оn jurul pгmвntului. Astfel, primul calendar egiptean a avut la bazг anul lunar de 354 zile (12 luni a 29,5 zile). Grecii єi romanii aveau єi ei la оnceput tot un calendar lunar, adicг organizat dupг mersul lunii; la ei luna calendaristicг avea aceeaєi duratг cu luna lunarг, adicг оnceputul ei coincidea, pe cвt era cu putinюг, cu luna nouг. Un asemenea calendar folosesc єi acum musulmanii din Asia єi Africa (arabii, iranienii, indonezienii, є. a.) оn viaюa lor religioasг.
Alte popoare (ca, de exemplu, evreii) оntrebuinюeazг un calendar mixt (lunaro-solar). Egiptenii au fost cei dintвi la care s-a folosit un calendar solar, adicг bazat exclusiv pe miєcarea pгmвntului. El a fost оnsг perfecюionat de romani, prin calendarul iulian, care stг la baza cronologiei moderne.

[52] Din anul 1079 єi pвnг la mijlocul secolului al XIX-lea оn Iran era оntrebuinюat calendarul persian, elaborat de comisia astronomicг condusг de savantul єi poetul Omar Haiam. Calendarul persian se baza pe fracюia 8 : 33, adicг ciclul era format din 33 de ani, dintre care 8 sunt bisecюi. Bisecюi erau anii al 3-lea, al 7-lea, al 11-lea, al 15-lea, al 20-lea, al 24-lea, al 28-lea єi al 32-lea din ciclu. Durata medie a anului оn calendarul persian era de 365,24242 zile, cu 0,00022 mai multe decвt оn anul tropic. Diferenюa se ridicг la o zi оn 4545 de ani (0,00022 x 4545 ≈ 1). Селешников С. История календаря и хронология… – C. 69.

[53] Dintre aceste proiecte un interes deosebit pentru Comisie a trezit proiectul astronomului francez M. Armelin, publicat оncг оn 1888. Conform acestui proiect, anul constг din 12 luni єi 4 trimestre. Prima lunг a fiecгrui trimestru conюine 31 de zile, celelalte douг luni – cвte 30 de zile. Astfel toate cele 4 trimestre au o duratг egalг – 91 zile. Оn an sunt douг zile (sau una), ce nu intrг оn numгrul trimestrelor єi sгptгmвnilor, ci sunt “zile adгugгtoare nelucrгtoare”. Una din aceste zile se prevede a fi introdusг dupг 30 decembrie (“ziua Anului Nou”), iar a doua – dupг 30 iunie оn anul bisect (“ziua Pгcii єi prieteniei popoarelor”). Vezi: Буткевич А., Зеликсон М. Вечные календари. Академия Наук СССР. Всесоюзное Астрономо-геодезическое общество. – Москва, 1969, – Сс. 12-13.

[54] A 14-a zi a lunii оntвi, numitг aviv sau Nisan (corespunde la noi cu a doua jumгtate a lunii martie єi prima jumгtate a lunii aprilie) coincidea cu prima lunг plinг de dupг echinocюiul de primгvarг. Pгrintele Ene Braniєte, citвnd Marea Enciclopedie Greacг menюioneazг cг: “Dupг unii, atвt termenul de Paєti, cвt єi sгrbгtoarea iudaicг respectivг ar fi de origine egipteanг; оn limba egipteanг paseh – trecere. Оn epoca robiei egiptene a evreilor se sгrbгtorea оn valea Nilului echinocюiul de primгvarг, adicг trecerea soarelui din emisfera australг оn cea borealг ca zi a biruinюei luminii asupra оntunericului. Evreii au pгstrat-o, dвndu-i оnsг un sens naюoinal єi religios”. Μεγαλι Ελλινικι Ενκικλοπεδια (Marea Enciclopedie Greacг). T. XIII. Atena, 1924-1936. p. 273. Pr. Prof. Dr. Ene Braniєte. Liturgica generalг. – Bucureєti, 1993. – P.173.

[55] Calendarul matematic a fost introdus oficial la iudei de cгtre Gilel (Ghilel) II оn anul 4118, dupг calculul iudaic, sau оn 358 d. Hr. Vezi: Климишин И. Календарь и хронология. – Москва, 1985, – С. 44.

[56] Din pravilele lui Anatolie despre Paєti. Eusebiu de Cezareea. Istoria bisericeascг. V, 32 // Болотов В. Лекции по истории Древней Церкви. Т. II. – Москва, 1994. – С.437.

[57] Cuvвntul “saw-yûthв” cu care sirienii redau cuvвntul grecesc ίσμερία, оnseamnг egalitate, paritate (paritas aequitas concordia). Dar astronomii babiloneni єtiau termenul, pe care-l scriau “LALMU”, dar оl pronunюau “suqalûlu satti” – echilibrul (literalmente: cвntгrire) anului. Болотов В.В. Александрийская Пасхалия: логика и эстетика // Календарный вопрос: Сборник статей / Редактор-составитель Чхартишвили А. – Москва, 2000, – С. 133.

[58] Kaiiю – varг – este perioada uscatг a anului, fгrг ploi (de la оnceputul lunii mai pвnг la sfвrєitul lunii octombrie). Horef – iarnг – perioada celor trei ploi: timpurie (sfвrєitul lui octombrie – оnceputul lui noiembrie), care оnmoaie solul pentru semгnat; de iarnг (din decembrie pвnг оn februarie), care adapг pгmвntul єi umple izvoarele єi tвrzie (martie-aprilie), este foarte necesarг pentru roade. Dupг iarnг vara soseєte aproape fгrг interval, de aceea nu-i de mirare cг оn limba ebraicг nu este cuvвnt pentru a exprima noюiunea noastrг de “primгvarг”.

[59] Оn calendarul evreiesc lunaro-solar luna adгugгtoare se introducea оnainte de luna adar єi se numea primul adar, iar adar devenea luna urmгtoare єi se numea al doilea adar. De exmplu: Tiєri, primul adar, al doilea adar, nisan, iiar, etc. Vezi: Болотов В. Из церковной истории Египта. День и год мученической кончины святого евангелиста Марка. – Санкт-Петербург, 1893, – Сс. 295-296; 302-303.

[60] Лебедев Д., свящ. К истории времяисчисления у евреев, греков и римлян. – Москва, 1914, – С. 19.

[61] Болотов В. Из церковной истории Египта… – С. 281.

[62] Scriitorul sirian Afraates, din prima jumгtate a secolului IV, descriind sгrbгtoarea Paєtilor din timpul sгu, nu face nici o menюiune despre comemorarea Оnvierii Domnului. Din descrierea lui reiese cг momentul principal al sгrbгtorii era “cina pascalг a Noului Testament”. Vezi: Pr. Prof. Dr. Ene Braniєte. Liturgica generalг. – P.174.

[63] Eusebiu de Cezareea. Istoria bisericeascг. Apud: Taльберг Н. История Христианской Церкви. – Москва, 2001. – С.96.
[64] Aceastг practicг e recomandatг de Constituюiile Apostolice (cartea V, cap. 17-19), unde e combгtutг practica iudaizantг. Апостольские Постановления. Кн.V-VIII. – Киев, 1892. – С.37.

[65] Disputele privitor la data єi timpul sгrbгtoririi Sf. Paєti sunt expuse amгnunюit оn “Istoria bisericeascг” a episcopului Eusebiu de Cezareea. – I.M.

[66] Sfвntul Policarp a sгvвrєit Euharistia оn Roma, dupг cum mai tвrziu sfвntul Irineu, episcopul Lionului оi va scrie papei Victor I оn 190, cг: “Anicet i-a оncredinюat lui (sfвntului Policarp – I.M.) оn bisericг Euharistia”. Apud: Рожков В., прот. Очерки по истории Римско-Католической Церкви. – Москва, 1998. – С.10.

[67] Болотов В. Лекции по истории Древней Церкви. Т.II. – Москва, 1994. – С.429.

[68] Apud: Ibidem.

[69] Apud: Покровский А. Соборы Древней Церкви эпохи трех первых веков. Историко-каноническое исследование. – Сергиев Посад, 1914, – С. 208.
[70] Тальберг Н. История Христианской Церкви. – Cc. 97-98.

[71] Vezi: Болотов В. Op. cit. – Cc.429-430.

[72] Ibidem. – С.430.

[73] Vezi: Рожков В., прот. Очерки по истории Римско-Католической Церкви. – Cc. 10-11.

[74] Ibidem.

[75] Spre exemplu una din ramificaюiile din quatrodecimani pe baza actelor lui Pilat au calculat, cг Hristos a pгtimit pe 25 martie. Unul din reprezentanюii acestei orientгri la оnceputul secolului IV, Tricentiu (оmpotriva cгruia a scris sfвntul Petru al Alexandriei, † 26 noiembrie 311) spunea: “Noi nu avem nici o treabг cu iudeii єi cu calendarul lor, noi dorim numai un singur lucru: sг sгvвrєim оn fiecare an amintirea pгtimirii lui Hristos оn acel timp, оn care au lгsat a sгvвrєi cei ce singuri au vгzut de la оnceput” (adicг оntr-o zi istoricг concretг). Apud: Болотов В. Лекции по истории Древней Церкви. Т.II. – C.432. Erau єi creєtini (prin Galia) care sгrbгtoreau Paєtile la datг fixг: la 25 martie єi chiar la 27 martie. Vezi: Pr. Prof. Dr. Ene Braniєte. Liturgica generalг. – P.175.
Оn prezent ca datг aproximativг a rгstignirii Mвntuitorului Hristos este acceptatг ziua de 9 aprilie anul 30 d. Hr. Оnsг conform unui tradiюional izvor bisericesc єi anume “Следованная Псалтирь”, aceastг datг ca zi a rгstignirii, ce a avut loc оn al 33-lea an de viaюг al lui Iisus Hristos, cade vineri, 30 martie anul 5533 de la “facerea lumii” (adicг la 30 martie anul 25 d. Hr.). Interesant e faptul, cг оn acest caz “Оnvierea lui Hristos” cade la 1 aprilie. Iar din Sfвnta Evanghelie aflгm, cг оn aceastг zi cгpeteniile iudeilor au оnvгюat pe strгjerii, care pгzeau mormвntul Domnului, sг mintг poporul, cг ucenicii au furat trupul Lui din mormвnt: “Єi adunвndu-se ei (arhiereii) оmpreunг cu bгtrвnii єi юinвnd sfat, au dat bani mulюi ostaєilor, zicвnd: Spuneюi cг ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pe cвnd noi dormeam… Iar ei, luвnd arginюii, au fгcut precum au fost оnvгюaюi. Єi s-a rгspвndit cuvвntul acesta оntre Iudei, pвnг оn ziua de azi” (Matei, 28, 12-15). De aici apare оntrebarea: oare n-a pornit de aici tradiюia de a considera ziua de 1 aprilie “ziua minciunii, pгcгlelilor”? Vezi: Лалош М. Времяисчисление христианского и языческого мира. – Санкт-Петербург, 1867, – С. 80.
[76] Eusebiu de Cezareea. Istoria bisericeascг. V, 25 // Болотов В. Лекции по истории Древней Церкви. Т.II. – C.435.

[77] “Mai оntвi de toate este necuviincios de a sгvвrєi aceastг sfвntг sгrbгtoare dupг obiceiul iudeilor… Mвntuitorul ne-a arгtat altг cale… Оn оnюelegere юinвndu-ne de ea, fraюilor iubiюi, noi оnєine vom depгrta pгrerea ruєinoasг a iudeilor despre noi, precum cг fгrг hotгrвrile lor, nici nu putem face aceasta…”. Din Epistola оmpгratului Constantin cel Mare cгtre toюi episcopii care n-au fost prezenюi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea “Ταις εκκλησίαις “Πειραν λαβών”” // Деяния Вселенских Соборов, документ 15-й. Издание в русском переводе при Казанской Духовной Академии. Издание 2-е. Т. I. – Казань, 1887, – С. 76. Vezi: Eusebiu de Cezareea. Viaюa lui Constantin, 3, 18; Socrate. Istoria bisericeascг, 1, 9; Teodorit. Istoria bisericeascг, 1, 10.

[78] Este de menюionat cг єi legislaюia de stat, a Statului bizantin, a luat o serie de mгsuri pentru serbarea Paєtilor la o anumitг datг, stabilind uneori єi modul cum sг fie serbatг єi cвt sг dureze aceastг sгrbгtoare. Astfel Constantin cel Mare a dispus оncг оnainte de Sinodul de la Niceea, ca ziua de Paєti sг fie sгrbгtoritг de toюi creєtinii deodatг єi anume chiar la data ce s-a stabilit mai tвrziu prin hotгrвrea Sinodului de la Niceea. Alюi оmpгraюi au dispus ca оn ziua de Paєti sг nu fie supuєi nici criminalii la suplicii, ci sг fie lгsaюi chiar fгrг cгtuєe la aceastг sгrbгtoare (anii 367-368), dar pentru a se evita abuzurile, s-a poruncit ca aceєtia sг fie urmгriюi єi prinєi chiar оn ziua de Paєti (anii 381-385). S-au interzis apoi cercetгrile єi procesele penale оn postul Paєtilor (an. 380), iar pentru sгrbгtorirea mai solemnг a Sfintelor Paєti, s-a stabilit ca timp de odihnг 7 zile оnainte єi 7 zile dupг Paєti (an. 395). Seria unor mгsuri de acest fel a fost continuatг de-a lungul istoriei. Vezi: Arhid. Prof. Dr. Ioan Floca. Drept Canonic Ortodox. Legislaюie єi administraюie bisericeascг. Vol. II. – Bucureєti, 1990, – P. 158.

[79] Vezi: Болотов В. Лекции по истории Древней Церкви. Т.II. – C.445.

[80] Ibidem. – P.445-446.

[81] Aceste tabele cu data Paєtilor au fost alcгtuite prin anii 220-240 de sfinюii Ipolit Romanul, Dionisie Alexandrinul (pascalia lui n-a ajuns pвnг la noi), de episcopul de origine alexandrin Anatolie, episcopul Laodiceei. Se cunoaєte єi o pascalie anonimг din anul 243. Mai amгnunюit a se vedea: Лебедев Д., свящ. проф., Календарь и Пасхалия. – Москва, 1924, – С. 22-24. Sfвntul Ipolit, de exemplu, a оntocmit un tabel pascal pe 112 ani (din 222 pвnг оn 333). El considera cг Iisus Hristos a pгtimit pe 14 nisan (vineri, 25 martie) оn anul 782 de la оntemeierea Romei (adicг оn anul 29 d. Hr.). Paєtile, dupг pгrerea lui, trebuie sгvвrєit оn duminica ce cade din ziua a 16-ea єi pвnг оn ziua a 22-a a lunii pline. Sfвntul Ipolit recunoєtea data de 18 martie ca cea mai timpurie datг a Paєtelui. Dacг ea cгdea vinerea, atunci Paєtile se sгrbгtorea duminicг, 20 martie. Vezi: Болотов В. Лекции по истории Древней Церкви. T. I. – Cc. 97, 108; Т. II. – Cc. 429, 447-449.

[82] Дюшен Л. История Древней Церкви. Т. I. – Москва, 1912, – С. 194.

[83] Apud: Лебедев Д., свящ. проф., Календарь и Пасхалия. – С. 29.

[84] Apud: Панарий. Ересь, 70, 11 // Функ Ф. История Христианской Церкви от времен апостольских до наших дней. – Москва, 1921, – С. 71.

[85] Pentru Paєtile iudeilor existг numai o singurг excepюie: dacг data de 15 nisan cade оn zilele de luni, miercuri sau vineri, atunci ea se mutг оn ziua urmгtoare. Vezi: Лурье И. Математическая теория еврейского календаря. – Могилев, 1887, – Сс. 28-29.

[86] Болотов В.В. Александрийская Пасхалия: логика и эстетика // Календарный вопрос: Сборник статей… – С. 120. Coincidenюile din alюi ani (9 cazuri оn decursul secolului V) vezi оn: Mйmain. Йtude sur l’unification du calendrier. – Paris, 1899, – P. 49. Ultima datг Biserica din Alexandria a sгrbгtorit Paєtile оn aceeaєi zi cu iudeii оn anul 783. Лебедев Д., свящ. проф., Календарь и Пасхалия. – С. 30.

[87] Лебедев Д., свящ. проф., Календарь и Пасхалия. – С. 30. Оn ceea ce priveєte acordarea calendarului evreiesc cu luna, explicaюia este foarte simplг: din timpuri strгvechi lunile acestui calendar au fost orientate spre luna plinг, ceea ce a fгcut ca evreii sг foloseascг оn calendarul lor un aєa ciclu, care sг corespundг cвt mai exact cu miєcarea lunii єi cu schimbul fazelor ei. Asemenea ciclu calendaristic s-a dovedit a fi perioada, оntocmitг оn anul 125 о. d. Hr. (probabil sub influenюa astronomiei babilonene) de cгtre Gipparh, unul din cei mai renumiюi astronomi din antichitate. Acest ciclu, care a intrat оn istoria astronomiei sub denumirea de “perioada lui Ghipparh”, constг оntr-aceea, cг cele “patru perioade ale lui Callipp” au fost scurtate оn el cu o zi. Astfel, dacг оntr-o perioadг de 76 de ani ai lui Callipp sunt 27 759 zile, atunci оn patru perioade ale lui Ghipparh vor fi 111 036 zile (27 759 x 4 = 111 036). Оnlгturвnd o zi, obюinem 111 035 zile. Concordarea lunaro-solarг a lui Ghipparh poate fi formulatг astfel:
304 ani lunari ai lui Ghipparh = 3760 luni sinodice ale lui Ghipparh = 111 035 zile = 304 ani solari iuliani minus o zi.
Exactitatea ciclului lui Ghipparh poate fi apreciatг analizвnd tabelul 1. (vezi mai sus – I.M.). Luna sinodicг a lui Ghipparh practic nu diferг de fazele lunii єi corespunde celor mai stricte cerinюe ale calculului lunaro-solar. Оnsг pentru cronologie un minus al acestui ciclu este faptul, cг perioada lui de 111 035 zile irepetabile este prea mare єi nu se potriveєte cu sгptгmвna. Dacг ciclul lui Ghipparh, care stг la baza calendarului Vechiului Testament, nu diferг de fazele lunii, aceasta оnseamnг cг fiecare 14 nisan оn acest calendar va cгdea aproape exact la luna plinг astronomicг. Оn Pascalia creєtinг coincidenюele datelor de 14 nisan cu lunile pline astronomice au loc numai pe parcursul a 304 ani de la оnceputul introducerii ciclului.

[88] Журнал 3-го заседания Комиссии по вопросу о реформе календаря при Русском астрономическом обществе, 20 сентября 1899 г. – С. 46-47 // Церковные ведомости. № 7-8, 1926, – С. 18.

[89] Apud: Дюшен Л. История Древней Церкви. Т. I. – Сс. 168.

[90] Apud: Ibidem. – C. 172.

[91] Оn literatura talmudicг noюiunea de “tecufat-nisan” este legatг de numele lui mar Smuel (mort оn anul 254 d. Hr.). “Tecufat-nisan” este consideratг ziua de 25 martie єi оnseamnг оnceputul primгverii, momentul echinocюiului de primгvarг.

[92] Оn vechime prima lunг a anului lunar evreiesc era Aviv (Nisan). Оn ultimile secole оnainte de Naєterea Domnului Hristos, оnceputul anului evreiesc a fost mutat toamna. Prima lunг a devenit tiєri (a 7-ea, numгrвnd de la nisan).

[93] Оn timpul cвnd se calcula zilua, оn care оn corelaюia dintre anul solar astronomic єi cel iulian la оnceputul secolului IV, trebuia sг cadг echinocюiul de primгvarг, s-a determinat cг оn anul 325 a cгzut pe 22 martie. Оn timp de 46 de ani pвnг la Hristos, echinocюiul a cгzut pe 24 martie. Prin urmare, cu 128,5 ani mai tвrziu – din anul 83 d. Hr., echinocюiul a оnceput sг cadг nu pe 24, ci pe 23 martie, cu оncг 128,5 ani mai tвrziu – din anul 212, a cгzut pe 22 martie єi cu aceastг datг a coincis pвnг оn anul 340, єi numai din 340 echinocюiul a оnceput sг cadг pe 21 martie. Доклад доцента Московской Духовной Академии А. И. Георгиевского “О церковном календаре” 10 июля 1948 г. // Деяния Совещания глав и представителей автокефальных Православных Церквей в связи с празднованием 500 летия автокефалии Русской Православной Церкви. 8-18 июля 1948 года. Т. I. – Москва, 1949, – C. 394.

[94] Papirusurile elefantine iudeo-aramaice din secolul al V-lea о. d. Hr. au arгtat, cг Paєtile iudeilor оn acel timp putea fi sгvвrєit dupг 42-43 de zile dupг echinocюiu, adicг pe 7-8 mai. Vezi: Дюшен Л. История Древней Церкви. T. I. – Сс. 192-193.
[95] Ibidem.

[96] Журнал 3-го заседания Комиссии по вопросу о реформе календаря при Русском астрономическом обществе, 31 мая 1899 г. – С. 46-47 // Церковные ведомости. № 7-8, 1926, – С. 11.

[97] Arhimandritul Rafail (Carelin) menюioneazг cг “suma cifrelor ciclului solar (28 ani: 2 + 8), lunar (19 ani: 1 + 9) єi a crugului pascal (Indictionul) (532 ani: 5 + 3 + 2) este egalг cu 10 – pliroma (grec. πληρομα – plinгtate). Oare pot fi aceste egalizгri o simplг coincidenюг, sau acesta este totuєi subtextul mistic al tгbliюei calendaro-astronomice?”. (Карелин) Р., архим. Календарный вопрос. Включение космоса в вечность // Календарный вопрос: Сборник статей… – С. 24.

[98] Журнал 3-го заседания Комиссии по вопросу о реформе календаря при Русском астрономическом обществе, 31 мая 1899 г. – С. 46-47 // Церковные ведомости. № 7-8, 1926, – С. 13.

[99] Despre aceasta menюiona оncг la оnceputul secolului XX astronomul ceh, doctor Mladen Berici. Vezi: Берич М. д-р. О реформе календаря. – Москва, 1924, – Сс. 161-163.

[100] Оn ultimii ani de viaюг a fost profesor titular al catedrei de teologie a Universitгюii din Sofia (Bulgaria). Оn 1943 оn revista “Православный мисионер” (“Misionarul ortodox”) a fost publicatг оn limba bulgarг lucrarea sa “О реформе календаря” (”Despre reforma calendarului”), unde descrie importanюa calendarului оn viaюa liturgico-eortologicг a Bisericii єi se pronunюг оmpotriva “studierii abstracte, “єtiinюifice” a calendarului bisericesc”. Vezi: Глубоковский Н. О реформе календаря // Православный мисионер. № 5-6. – Пловдив, 1943, – Сс. 8-12.
[101] Ibidem. – C. 9.

[102] Православный Собеседник. № 1. – Санкт-Петербург, 1859, – С. 165. Православная богословская энциклопедия. Т. VIII. – Санкт-Петербург, 1906, – С. 880.

[103] Ibidem.

[104] (Соболев) С., архиеп. О новом и старом стиле // Деяния Совещания глав и представителей автокефальных Православных Церквей… T. II. – C. 309.

[105] Vezi: Cesare Tondini de Quarenghi. Le Concile de Nicйe et la question calendrier // Lega Lombarda. nº 109. – Rome, 1899, – P. 11-13.
[106] Vezi: Mйmain. Йtude sur l’unification du calendrier. – Paris, 1899, – P. 41-42.

[107] Istoricii occidentali V. Hilgenfeld, C. Hefele († 1893), episcop de Rottenburg, R. Revillout, L. Duchesne s-au pronunюat оmpotriva autenticitгюii acestui “document” fals. Vezi: Le Concile de Nicйe d’après les textes coptes et les diverses collections canoniques. – Paris, 1881, – P. 21-22.
[108] Apud: Болотов В.В. Александрийская Пасхалия: логика и эстетика // Календарный вопрос: Сборник статей… – С. 111.

[109] Vezi: Соборное послание к Церкви Александрийской “Επειδή της του θεου χάριτος” // Деяния Вселенских Соборов, документ 16-й. Издание в русском переводе при Казанской Духовной Академии. Издание 2-е. Т. I. – Казань, 1887, – С. 79. Vezi: Socrate. Istoria bisericeascг, 1, 9; Teodorit. Istoria bisericeascг, 1, 9.

[110] Din Epistola оmpгratului Constantin cel Mare cгtre toюi episcopii care n-au fost prezenюi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea “Ταις εκκλησίαις “Πειραν λαβών”” // Деяния Вселенских Соборов, документ 15-й… Т. I. – С. 76. Vezi: Eusebiu de Cezareea. Viaюa lui Constantin, 3, 18; Socrate. Istoria bisericeascг, 1, 9; Teodorit. Istoria bisericeascг, 1, 10.

[111] Duchesne L. La question de la Pвque au Concile de Nicйe // Revue des questions historiques. T. XXVIII. – Paris, 1880, – P. 8.

[112] Святитель Афанасий Великий. Творения. Т. III. – Москва, 1994, – С. 278.

[113] Apud: Arhid. Prof. Dr. Ioan Floca. Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note єi comentarii. – Sibiu, 1992, – P. 12. De aici se vede cг оn hotгrвrea Sinodului de la Niceea – care nu este trecutг оn vreun canon al acestui sinod, ci cuprinsг doar оn actele lui – s-a юinut seama de douг rвnduieli importante pe care le cuprinde canonul 7 Apostolic єi anume:
a) sг nu se serbeze Paєtile оnaintea echinocюiului de Primгvarг;
b) sг nu se serbeze Paєtile deodatг cu iudeii.
Rвnduielile acestea completate єi definitivate de Sinodul I Ecumenic trebuie respectate оntocmai, cгci оn caz contrar, clericii ar fi supuєi caterisirii, iar laicii оn mod corespunzгtor, afurisirii.
Conform afirmaюiilor lui Zonara єi Balsamon: “Porunca acestui canon (al 7-lea Apostolic) se reduce la urmгtoarele: creєtinii sг sгrbгtoreascг Paєtile nu cu iudeii, adicг nu оn una єi aceeaєi zi cu ei, pentru cг sгrbгtoarea lor… trebuie sг fie оnainte, iar mai apoi trebuie sг fie sгvвrєit Paєtile nostru”. (Zonara). “Dumnezeieєtii apostoli nu doresc, ca noi sг sгrbгtorim оmpreunг cu iudeii, єi de aceea hotгrгsc, ca Paєtile Domnului sг fie sгvвrєit la noi dupг sгvвrєirea Paєtelui Legii de cгtre iudeii”. (Balsamon). Apud: Ibidem.

[114] Apud: Arhid. Prof. Dr. Ioan Floca. Canoanele Bisericii Ortodoxe… – P. 205. Aici adгugгm citatul din articolul Liudmilei Perepiolkina “Юлианский календарь – 1000-летняя икона на Руси” (“Calendarul iulian – icoanг milenarг оn Rusia”): “O asemenea sentinюг severг, care prevede despгrюirea de Bisericг fгrг o cercetare prealabilг a faptei sгvвrєite din partea conducerii bisericeєti locale, se оntвlneєte destul de rar оn canoane. Aceasta mгrturiseєte cвt de categoricг este hotгrвrea de la Niceea оn ce priveєte determinarea serbгrii Sfintelor Paєti, adicг niciodatг оmpreunг cu iudeii”. Перелкина Л. Юлианский календарь – 1000-летняя икона на Руси // Православный путь – церковный богословско-философский альманах на 1988 год. – Джорданвиль, 1989, – С. 138. La toate hotгrвrile canonice ale Bisericii Ortodoxe menюionate mai sus adгugгm cг canonul 7 al Sinodului II Ecumenic din Constantinopol (381) єi canonul 95 al Sinodului Trulan sau Sinodul V-VI Ecumenic din Constantinopol (691-692) (textul canoanelor a se vedea оn: Arhid. Prof. Dr. Ioan Floca. Canoanele Bisericii Ortodoxe… – P. 70-71; 156-157.) aratг cum trebuie sг fie primiюi ereticii оn Bisericг. Оn aceste canoane, patrusprezecenii (quatrodecimanii), adicг acei creєtini, care serbau Paєtile оmpreunг cu iudeii pe 14 nisan, sunt clar numiюi eretici єi sunt puєi оn acelaєi rвnd cu arienii єi alюi mari eretici, fapt pentru care sunt primiюi оn sвnul Bisericii, оn caz cг se pocгiesc, prin ungerea cu sfвntul mir.

[115] Предтеченский Е. Церковное времяисчисление и критический обзор существующих правил определения Пасхи. – Санкт-Петербург, 1892, – Сс. 4-5.

[116] (Соболев) С., архиеп. О новом и старом стиле // Деяния Совещания глав и представителей автокефальных Православных Церквей… T. II. – C. 306; pe internet оn lb. englezг Concerning the New and the Old Calendars – A Presentation by St. Seraphim (Sobolev) la adresa: http://synodinresistance.org/Theology_en/E3a4010SerafeimMpok.pdf.

[117] Arhid. Prof. Dr. Ioan Floca. Drept Canonic Ortodox. Legislaюie єi administraюie bisericeascг. Vol. II. – Bucureєti, 1990, – P. 173-174.

[118] Apud: Arhid. Prof. Dr. Ioan Floca. Canoanele Bisericii Ortodoxe… – P. 204. Aceeaєi respectare riguroasг neschimbatг a hotгrвrilor canonice porunceєte єi Sinodul VI Ecumenic оn canonul 2 єi Sinodul VII Ecumenic din Niceea (787) оn canonul 1. Mai amгnunюit a se vedea оn: Ibidem. – P. 100-101; 161-162.

[119] Оn Bulgaria existг Bisericг Ortodoxг de Stil Vechi, care la fel ca єi оn Romвnia єi Grecia nu este recunoscutг de cгtre Biserica oficialг єi nu are comuniune euharisticг cu Bisericile Ortodoxe autocefale.

[120] Pr. Prof. Dr. Ene Braniєte. Liturgica generalг. – P. 126.

[121] Apud: Arhid. Prof. Dr. Ioan Floca. Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note єi comentarii. – Sibiu, 1992, – P. 206-207.

[122] Оn 1948 (8-18 iulie) la Moscova a avut loc o Conferinюa interortodoxг cu ocazia jubileului de 500 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Ruse. Vezi: Деяния Совещания глав и представителей автокефальных Православных Церквей в связи с празднованием 500 летия автокефалии Русской Православной Церкви. 8-18 июля 1948 года. Тт. I-II. – Москва, 1949.

[123] Заседания Комиссии по вопросу “О церковном календаре”. 13 июля 1948 г. // Ibidem. T. II. – C. 304.

[124] Pr. Prof. Dr. Ene Braniєte. Liturgica generalг. – P. 127.

[125] Vezi: Резолюция по вопросу “О церковном календаре”, Москва, 17 июля 1948 г. // Деяния Совещания глав и представителей автокефальных Православных Церквей. T. II. – P. 432-433.

[126] Tipic (de la grecescul τυπικόν [tipicon] – regulг, rвnduialг, regulament…) – carte de cult bisericeascг de provenienюг veche, оn care este arгtatг rвnduiala slujbelor bisericeєti. Cel mai vechi Tipic este cel din Ierusalim, atribuit sfвntului Hariton Mгrturisitorul (secolul III). El reflectг viaюa de cult a mгnгstirilor din Palestina оn timpul оn care au cunoscut o dezvoltare оnfloritoare (secolele IV-VI). Cuviosul Sava cel Sfinюit (†532), de numele cгruia este legatг alcгtuirea acestui Tipic, doar a cules єi ne-a transmis acea tradiюie de cult a Bisericii, care a fost stabilitг pвnг atunci.

[127] (Соболев) С., архиеп. О новом и старом стиле // Деяния Совещания глав и представителей автокефальных Православных Церквей… T. II. – С. 309.

[128] Типикон или богослужебный устав Православной Церкви. – Москва, 1859, – л. 187.

[129] Ibidem. – л. 202.

[130] Grгitor este єi exemplul pomenirii celor 40 de mucenici din Sevastia (9 / 22 martie). Conform Tipicului (cap. 48), ziua pomenirii lor poate cгdea din ziua de marюi a primei sгptгmвni pвnг оn ziua de luni a sгptгmвnii a 6-a din Postul Mare sau a Sfintei Patruzecimi. Aceasta ne vorbesc єi cuvintele slujbei sfinюilor 40 de mucenici: “Purtгtorilor de biruinюг ai lui Hristos, cu pomenirea mгritei voastre pгtimiri aюi fгcut cinstitul post єi mai luminat. Cг patruzeci fiind la numгr, sfinюiюi postul cel de patruzeci de zile…” (“Slavг…” la Laude). 9 martie. Slujba pomenirii celor patruzeci de mucenici care au pгtimit оn lacul Sevastiei // Mineul pe martie. – Bucureєti, 1997, – P. 80. Оn calendarul gregorian, cвnd ziua pomenirii sfinюilor 40 de mucenici, contrar Tipicului, poate cгdea оn sгptгmвna Lгsatului sec de carne sau оn cea a Lгsatului sec de brвnzг, aceste cuvinte pierd orice sens.

[131] Despre rвnduirea acestui post оn Bisericг se spune єi оn Constituюiile Apostolice: “Dupг Cincizecime sгrbгtoriюi o sгptгmвnг, iar apoi postiюi” (Cartea 5, cap. 19). Despre respectarea deosebitг a Postului Sfinюilor Apostoli de cгtre creєtini, ne vorbesc un єir de mгrturii patristice, оn specila sfinюii Atanasie cel Mare, Ambrozie de Mediolan, Teodorit al Cirului, Leon cel Mare. Sfвntul Leon cel Mare menюioneazг cг Postul Sfinюilor Apostoli Petru єi Pavel “este deosebit de necesar, ca prin nevoinюa lui sг ne curгюim gвndurile єi sг ne facem vrednici de darurile Sfвntului Duh” (Cuvвntul 76). Apud: (Соболев) С., архиеп. О новом и старом стиле // Календарный вопрос: Сборник статей / Редактор-составитель Чхартишвили А. – Москва, 2000, – С.86.

[132] (Соболев) С., архиеп. О новом и старом стиле // Деяния Совещания глав и представителей автокефальных Православных Церквей… T. II. – C. 311.

[133] Ibidem. – C. 312.

[134] Лебедев Д., свящ. проф., Календарь и Пасхалия. – Москва, 1924, – С. 30.

[135] Apud: Цыпин В., прот. О календарных спорах и церковных канонах // Календарный вопрос: Сборник статей… – С. 97.

[136] Оn secolul XXI diferenюa dintre calendarul iulian єi cel gregorian (respectiv: dintre stilul vechi єi stilul nou) este de 13 zile, ca єi оn secolul XX. Trecerea datelor calendarului iulian оn sistemul cronologic gregorian se efectueazг dupг formula:
N = C – (C1 : 4) – 2,
Unde N – este numгrul zilelor, care trebuie adгugate la data din calendarul iulian;
C – numгrul secolelor complete;
C1 – numгrul apropiat al secolelor trecute care se оmparte la 4.
Astfel, pentru secolul XX obюinem:
13 = 19 – (16 : 4) – 2.
Pentru secolul XXI:
13 = 20 – (20 : 4) – 2.
[137] Предтеченский Е. Церковное времяисчисление и критический обзор существующих правил определения Пасхи. – С. 12.

[138] Оn ceea ce priveєte sгrbгtorirea Sf. Paєti, unii canoniєti ortodocєi considerг, cг determinarea corectг a echinocюiului de primгvarг trebuie lгsatг оn competenюa astronomilor єi deci am putea sг ne dezicem de Pascalia Alexandrinг. Vezi amгnunte оn: Цыпин В., прот. О календарных спорах и церковных канонах // Календарный вопрос: Сборник статей… – С. 101-102.

[139] Vezi: Бикерман Э. Хронология древнего мира. – Москва, 1975, – С. 44-46.

[140] Pe atunci оn Rusia єi anume din 1900, se prevedea introducerea stilului nou.

[141] Apud: (Соболев) С., архиеп. О новом и старом стиле // Деяния Совещания глав и представителей автокефальных Православных Церквей… T. II. – C. 316.

[142] Зелинский А. Конструктивные принципы древнерусского календаря // Контекст-1978. – Москва, 1978, – Сс. 106-107.

[143] Comisia a avut 8 єedinюe оn perioada 3 mai 1899 – 21 februarie 1900. Русское астрономическое общество. Постановления Комиссии Русского астрономического общества по вопросу о реформе календаря. – Санкт-Петербург, 1900, – С. 4.

[144] Сидоров А. Василий Васильевич Болотов – человек и ученый. Собрание церковно-исторических трудов В.В. Болотова. Т. I. – Москва, 1999, – Сс. 27. Profesorul Sidorov citeazг impresia unui membru al Comisiei despre discursul profesorului Bolotov: “Curgeau ca din cornul abundenюei citate, cifre, date, comparaюii, etc. Excelenta lecюie-improvizaюie a continuat cu un interes neobosit. Exact marele єi cunoscutul dicюionar Larousse s-a deschis єi a vorbit cu voce omeneascг. Ascultгtorii erau uimiюi, zguduiюi… Nu se putea crede cг memoria omeneascг e оn stare sг pгstreze o erudiюie atвt de mare єi s-o expunг la prima cerinюг cu o claritate cristalinг…”. Apud: Ibidem. – C. 19.

[145] Особое мнение члена Комиссии В.В. Болотова // Журнал 8-го заседания Комиссии по вопросу о реформе календаря при Русском астрономическом обществе, 21 февраля 1900 г. – С. 34. // Церковные ведомости. № 7-8, 1926, – С. 10.

[146] Apud: Доклад доцента Московской Духовной Академии А. И. Георгиевского “О церковном календаре” 10 июля 1948 г. // Деяния Совещания глав и представителей автокефальных Православных Церквей… T. I. – C. 399.

[147] Enciclica Patriarhilor Ortodocєi de la 1848: Epistola enciclica a Bisericii Una, Sfinte, Catoliceєti єi Apostoliceєti cгtre ortodocєii de pretutindeni // Extras / selectiv din revista Biserica Ortodoxг Romвnг anul 1935, (text grec єi traducere de Popescu Teodor M. (profesor la Facultatea de Teologie din Bucureєti). – Bucureєti, 1935, – P. 688. Pe internet la adresa: http://arhiva-ortodoxa.com/mirem/ceor/sinod_rsrit.html.

[148] Le Concile Oecumйnique de l’Йglises et la question calendrier // La Documentation Catholique. nº 2232. – Paris, 1963, – P. 1001.

[149] Второй Ватиканский Собор. Документы Церкви. – Брюкселль, 1991, – Сс. 107.

[150] Доклад Представителя Румынской Церкви проф.-протоиерея П. Винтилеску: “Некоторые соображения в связи с исправлением календаря” // Деяния Совещания глав и представителей автокефальных Православных Церквей… T.