Citat:
|
În prealabil postat de mariann
Citat:
|
În prealabil postat de costel
Marian, Parabola bogatului nemilostiv si a saracului Lazar constituie, in ge*neral, punctul de sprijin al credintei in existenta raiului si a iadului in*data dupa judecata particulara. Ea vine sa confirme fata de Vechiul Testament, vestea cea buna ca odata cu intruparea si apoi invierea Fiu*lui lui Dumnezeu, s-au deschis portile raiului, pana atunci inchise. Se stie ca pana la intruparea Mantuitorului toate sufletele mergeau in Seol, nu*mele vechi-testamentar al iadului, loc cunoscut Vechiului Testament pentru toti cei trecuti dincolo. Seolul ramane odata cu venirea Mantuitorulul, numai locasul celor rai, iar celor buni li se deschide raiul. Talharului i s-a promis raiul imediat : "Astazi vei fi cu mine in Rai" (Luca XXIII, 43).
|
In Biblie nu apare niciodata termenul de iad. Apare termenul de gheena sau de iaz de foc si pucioasa. In iazul de foc (Apocalipsa cap 20:14, 14) se ajunge doar dupa inviere si judecata. Iar prima inviere are loc la revenirea Mantuitorului, si va fi pentru cei drepti care au trecut la odihna. A doua inviere are loc dupa o mie de ani ("ceilalti morti nu au inviat pana nu s-au sfarsit cei o mie de ani"- Apocalipsa 20:5). Aceasta inviere este pentru cei nedrepti.
Asadar despre iazul de foc se poate vorbi numai dupa invierea si judecarea celor nedrepti. "Oricine nu a fost gasit scris in cartea vietii, a fost aruncat in iazul de foc"(Apocalipsa cap 20:15). Ce este iazul de foc (caruia i se mai spune si iad)? "Iazul de foc este moartea a doua" (Apocalipsa 20:14). In concluzie, nici cei din Vechiul Testament si nici cei din Noul Testament nu puteau sa ajunga in iad (sau cum vreti sa-i spuneti). Moartea a doua (iazul de foc sau iadul) este pedeapsa finala si are loc dupa o inviere si o judecata finala. A nu se confunda iadul cu locuinta mortilor. "Si Moartea si Locuinta Mortilor au fost aruncate in iazul de foc"(Apocalipsa cap. 20:14)
Nimeni nu-si poate primi rasplata pana nu are loc o inviere. Iisus Hristos nu a schimbat starea omului in moarte. EL a adus posibilitatea invierii si iertarii, pentru toti. Si inainte de venirea Mantuitorului si dupa inaltarea Sa moartea era asemuita cu un somn. Despre diaconul Stefan se spune, atunci cand a murit, ca "a adormit"(Faptele Apostolilor cap.7:60). Lui Daniel (Vechiul Testament) i se spune: "IAR TU DU-TE, PANA VA VENI SFARSITUL; TU TE VEI ODIHNI, SI TE VEI SCULA IARASI ODATA IN PARTEA TA DE MOSTENIRE, LA SFARSITUL ZILELOR"(Daniel cap. 12:13). Acelasi indemn este valabil pentru toti. Dar nu toti vom mosteni acelasi lucru. |
Cunoastem interpretarile teologiei neoprotestante. Constat ca prin explicatii tale de mai sus vrei sa demonstrezi ca teologia ortodoxa traieste in eroare, iar teologia neoprotestanta detine adevarul. Sincer interpretarile de mai sus nu au nici o autoritate. Mi se par subiective. Este chiar periculos acet principiu, pe care il constat si la tine, sola Scriptura.
Iata ce spunea Sfantul Ignatie Brianceaninov, pentru tine un teolog: "Sa nu socoti ca iti este de ajuns nunai citirea Evangheliei, fara citirea Sfintilor Parinti! Acesta este un gand trufas, primejdios. Mai bine sa te aduca la Evanghelie Sfinti Parinti ca pe un fiu iubit, care a fost pregatit pentru aceasta prin scrierile lor."