Pai nu se poate interpreta Sfanta Scriptura asa mot-a-mot.
Normal ca Adam si Eva cazusera din comuniunea cu Dumnezeu cand au mancat din pom.
Si nu mai erau imbracati in Dumnezeu.
Ca daca nu ar fi cazut din starea de nepacatuire atunci cum si-au dat seama ca sunt goi?
Si normal ca incepusera deja sa sufere chinuiri sufletesti si se aflau pe panta descendenta care ii ducea spre fundul iadului adica spre neschimbabilitatea in rau.
Si Bunul Dumnezeu vrea sa ii aduca inapoi in acea stare.
Ca el fiind atotstiutor stia deja ca au mancat din pom.
Dar le face Sfanta Spovedanie ca dansii sa isi marturiseasca pacatul si el sa il ierte.
Ca de aia il si intreaba pe Adam:
"Cine ti-a spus ca esti gol? Nu cumva ai mancat din pomul din care ti-am poruncit sa nu mananci".
Dar Adam da vina pe Dumnezeu:
"Femeia care mi-ai dat-o sa fie cu mine, aceea mi-a dat din pom si am mancat".
Dumnezeu incearca sa il mantuiasca pa Adam prin femeia sa si o intreaba pe Eva:
"Pentru ce ai facut aceasta?".
Si Eva da vina iarasi pe Dumnezeu:
"Sarpele m-a amagit si eu am mancat".
Ca adica sarpele e de vina, care sarpe fiind creat de Dumnezeu reiese ca Dumnezeu este de vina ca a pus sarpele in gradina Raiului.
Oricum se pune intrebarea:
Daca Raiul acela era pe Pamant mai exista el?
Ca daca am crede ca mai exista pe pamant am da-o in doctrine gnostice si ne-am apuca sa cautam acel Rai care nu e decat o inselare.
Adevaratul Rai este sa aiba omul de Dumnezeu traind in el.
Nu a zis un mare sfant sarb:
"Decat fara Hristos in Rai mai bine cu Hristos in Iad!"?
Si eu zic cu el la fel.
Si normal ca acesta era modalitatea prin care Adam si Eva sa ajunga din nou in adevaratul Rai adica in a fi in comuniune cu Sfanta Treime - cu Tatal cu Fiul si cu Sfantul Duh.
Prin nasterea de prunci - ca in acest fel sa aiba Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos Fecioara fara de pacat in care sa se intrupeze.
Si prunci trebuiau hranitzi asemenea si mamelor lor si aicea era treaba barbatului de a munci.
Ca asa si zic Sfintzii Parintzi ca Adam si Eva daca ar fi mancat din pomul vietzii vesnice ar fi ajuns de neschimbat in rau.
Iar moartea nu este o pedepsa ci este un bine care Dumnezeu il face lui Adam si lui Eva.
Moartea trupului este un bine pe care Dumnezeu ni-l face tuturor.
La inviere nu mai avem acest trup ci altfel de trup.
|