Pe atunci inca locuiam departe de ai mei, de familie. Am venit acasa doar pentru jumatate de zi, i-am vazut pe toti, dar relatiile erau incordate. Toti erau suparati intre ei, dar pricina nu am reusit s-o aflu. Fara sa spun nici un cuvant, am hotarat eu, in mintea mea, sa merg la slujbe 7 vineri la rand, slujbe care, la biserica de care apartineam atunci, se faceau dimineata la 6.30.
Joi seara, spre a patra vineri cand trebuia sa merg la slujbe, in drum spre casa, am hotarat ca a doua zi, vineri, nu mai merg la slujba. Era rece, ploua marunt, eu ma simteam obosita si chiar voiam sa dorm mai mult, asa ca
Dar, spre dimineata, m-am visat in biserica. Era luminata nepamantean, dar era goala. Si-atunci in vis, am intrebat, nu pe cineva anume, am intrebat de ce nu este slujba in biserica. Si un glas de femeie mi-a raspuns: cum sa fie slujba in biserica daca tu stai acasa si dormi? M-am trezit inspaimantata, am privit ceasul, m-am imbracat tremurand si-am plecat spre biserica. Dumnezeu, poate, a vrut ca parintele sa intarzie cateva minute pentru ca eu sa prind slujba de la inceput si sa nu pierd nimic.
|