Nu stiu ce sa cred despre destin,in mod normal nu ma gandesc niciodata ca el ar avea veridicitate in viata oamenilor si implicit a mea,mai ales dpdv religios nici nu poate fi vorba de acesta.Sau poate fi exprimat prin vorba aceia din popor;"Ce ti-e scris in frunte ti-e pus!"
Uneori tind sa cred ca exista destin,pentru ca la un moment dat parca ne trezim manati de o forta misterioasa spre altceva in viata,fara sa premeditam si fara ca macar sa apucam a rationa decizia luata,ne trezim ca viata noastra se schimba radical.
Ne calculam permanent viata,o definim si-o asezam in functie de factorii care ni se potrivesc cel mai bine,dar si in functie de cei de care depindem,insa la un moment dat acest fir perfect parca se rupe,si singuri ne ghidam spre neprevazut aducand cu sine misterul unei perspective care nu ne caracterizeaza,de fapt.Si continuam astfel sa existam in pofida aspiratiilor de altadata,resemnandu-ne cu destinul.
Nu stiu daca exista destin,dar in momentele de cumpana a vietii,atunci cand aveam cea mai mare nevoie de a lua o decizie inteleapta mi-am pus increderea in Dumnezeu si am stiut ca indiferent ce as cere eu este posibil sa nu-mi fie chiar de folos,ori sa nu-mi priasca,astfel ca am cerut sa faca Dumnezeu ce crede mai bine cu mine si sa ma coordoneze spre o cale benefica,fiindca El stie mai bine ce ne trebuie noua,iar dorintele noastre,chiar daca par puternice si benefice,pot fi chiar periculoase,uneori.
|