|
În prealabil postat de silverstar
Pentru STEFAN:
E simplu sa faci niste observatii daca nu esti zi de zi pe forum ca sa stii mersul discutiilor. In mai multe postari am spus ca, daca in credinta, in religie intervine logica, acele intrebari cu mii si mii de "de ce"-uri, din credinta, din religie nu ar mai ramane nimic, pentru ca, trebuie sa recunoastem, Biblia, cartea de capatai a credintei, are foarte multe lacune.
In ceea ce ma priveste, vorbesc doar in numele meu, cred ca pot sa-mi infranez logica sau stiu pana unde sa ma intind cu logica pentru a nu ajunge la negarea credintei, a religiei. Deci, sunt de acord cu tine ca atunci cand vorbim despre Dumnezeu, implicit despre credinta, sa nu apelam la logica, dar... nici nu pot inghiti (eu) orice aberatie/afirmatie a cuiva, fara sa ma intreb, la un moment dat, cum? de ce? pentru ce?
Da-mi voie, te rog, sa mi-l inchipui pe Dumnezeu asa cum vreau eu. Eu nu-l vad, de unde-ai scos-o? doar mi-l inchipui, adica IDEEA, ca avand si El sentimente umane. De ce nu? Daca mie-mi este bine, rad, sunt vesela de ce sa nu-l fac si pe Dumnezeu partas bucuriei mele? Vezi, tu Stefane, unui om i se poate lua, sa spunem, libertatea, da? dar niciodata nu i se poate lua dreptul de a-si imagina, de a-si inchipui ceva, de a spera. Asta niciodata nu i le poate lua nimeni, oricat de lacom, de hraparet ar fi cel care vrea sa-l deposedeze de ce este al sau, personal...
Iar sunt nevoita sa ma repet, ca nu poti cunoaste mersul discutiilor daca nu esti aici zi de zi: sunt persoane pe forum, poate in felul lor bineintentionate, Dumnezeu stie! care pun pe seama diavolului tot ce aud si nu le convine, nu inteleg sau nu accepta. A devenit un automatism deja sa pomeneasca numele diavolului dupa care sa vina cu o rugaciune. Este ilar, crede-ma! Sigur, am exemplificat, dar nici in fata evidentei nu s-au oprit.
Apoi, ca sa termin: sa fim OAMENI si sa ne purtam precum OAMENII! Eu nu pot face parada de ceea ce nu sunt. Cum sa-ncerc eu sa conving pe cineva ca sunt o sfanta, cand nu sunt, nici pe departe. Si nu am nici sanse. Cum crezi ca sa nu ma umfle rasul la unele postari care apar ca niste automatisme/robotisme? Am mai spus undeva ca s-a ajuns, la unele persoane, la robotizarea creierului, a mintii. Nu stiu daca e crestineste sa sarim imediat sa condamnam, sa blamam sau si mai rau, sa dam sfaturi, in conditiile in care cel care, poate bine intentionat, mai are tare mult si multe de invatat.
Vezi, spre exemplificare, postarile lui Laurentiu. Eu cred ca este bine intentionat dar doar atat, ramane deocamdata la acest stadiu.
Si, Stefan, eu nu musc, intelegi?
|