Nu poate fi nici gand vorba de autism,aceasta boala are cu totul alte caracteristici,insa poate fivorba de boala care se vehiculeaza prin mass media ca o au copii contemporani,si anume ADHD,mai degraba prezinta simtome pentru aceasta afectiune,printr-o agitatie aproape continua si un nonconformism specific.Chiar specifica la televizor ca aceste stari se pot datora si alimentatiei bogate in E-uri alimentare,care le afecteaza celulele,si-asa fragile.
Si de asemenea,mai degraba cred ca acest copil este mult prea iubit si rasfatat de catre parinti,decat neiubit,cum au dedus altii.Fiindca un copil neiubit,se ataseaza si se apropie de copii mai degraba,ca sa suplineze lipsa dragostei din sanul familiei.
Si baietelul meu de trei anisori mai prezinta astfel de manifestari,si uneori m-am intrebat care o fi cauzele,dar nu stiu,insa un lucru este cert,fiind unicul meu copil cred ca l-am rasfatat si l-am alintat prea mult.Am observat,de asemenea,ca-i place sa faca spectacol si chiar un mare tam-tam,insa daca vede ca este ignorat total in acest demers al lui,o lasa mai moale si nu mai continua.
Nu stiu ce as putea sa te invat Alina,nici eu nu am aprofundat acest aspect,dar ma gandesc poate ca este unul trecator,fiindca multi dintre copii prezinta unele forme de comportament diferite in functie de varsta acestora,si deci,el se poate schimba dupa un timp,si poate ca este doar o atitudine capricioasa trecatoare.Exista multe cauze care-l poate face sa se comporte astfel,poate ca mediul colectiv il face sa se simta ceva mai lasat la o parte,si astfel raspunde cu spectacole,fiind totusi obisnuit cu atentia maxima din familie.Baietelul meu,pana la varsta de 1.5 luni,nu am simtit ca-l am,asa de cumintel a fost,apoi am luat in ingrijire si pe nepotica mea de 8 lunisoare si atunci a inceput metamorfoza fiului meu.Din dorinta de suprematie si monopol asupra lucrurilor ce odinioara ai apartineau doar lui,acum fiind nevoit sa le imparta,a inceput razboiul...un razboi permanent pe care-l simt si astazi intre cei doi omuleti,el avand acum 3 ani,si ea 2.3 ani.Astfel a inceput competitia si exteriorizarea caracterului fiului meu.
Baieteii sunt asa mai energici si vor sa controleze mai bine situatia dpdv psihologic,iar fetitele cam executa si se conformeaza,mai ales cand acestea sunt ceva mai micute.
Inainte ma bagam mult in disputele lor,dar nu rezolvam mai nimic,ci mai degraba lua amploare conflictul si ma zapacea atata galagie,asa ca i-am lasat sa-si dispute cum stiu lucrurile si teritoriul,si este mult mai bine,fiindca se inteleg si par multumiti amandoi.
Personal,cred ca acestui baietel ai trebuie un control mai riguros asupra nutritiei,sa i se administreze destule vitamine,si mai putine alimente nocive si conservate,pentru ca functionalitatea sistemului nervos depinde foarte mult de acest factor.In priviinta spectacolului propriu,trebuie ignorat si pedepsit prin santaj,privat fiind de lucrurile care-i plac foarte mult,pentru greseala facuta.A nu se raspunde nicidecum tot cu tantam,fiindca aceasta il incita si nu se va opri.Si neaparat trebuie sa fie iubit cu masura,fiindca copii sunt cei mai profitori in acest sens,cu toate ca este destul de greu cu un omulet atat de dragalas.Poate fi si firea lui asa mai nazbataioasa,dar numai cu rabdare si cu atentia asupra avolutiei acesteia se poate trece favorabil peste situatie.
|