Citat:
|
În prealabil postat de silverstar
Da, CM, pui niste intrebari existentiale, intrebari pe care si eu mi le-am pus nu o data, dar nu am gasit raspuns. Tu vrei sa afli ce spune credinta noastra crestin-ortodoxa despre aceste lucruri. Cum inca mai am multe de invatat despre credinta noastra crestin-ortodoxa, am sa-ti dau un raspuns metaforic, desigur! despre cum venim noi pe lume, despre nasterea noastra.
Cred ca la nastere aratam precum un calator strain coborat intr-o gara, impovarat de foarte multe bagaje, gara in care nu stie, nu cunoaste pe nimeni, habar nu are ce-l asteapta. Bagajele? Bagajele, extrem de grele, contin toate trairle lui viitoare.
Mai multe? Nu pot sau mai bine zis nu suntem pe un site potrivit.
|
Maricica,
Si eu am fost timp de 12 ani pe la tot felul de doctori. Pana la urma am ajuns la concluzia ca pot si singura sa am grija de mine si am inceput sa studiez medicina, medicina naturista, etc.
Si nu am mai fost pe la doctor de 8 ani. Daca mi se intampa ceva grav, sa zicem cancer, nu as lua citostatice, dar adevarul este ca ar fi o experienta dura. In timp, am invatat ca bolile te invata, dar nu sa te resemnezi in fata destinului si nici sa lupti in sensul clasic al cuvantului, ci sa le intelegi ca-ti sunt date pentru a invata ceva din ele. Cum sa abordezi o boala, ce spune organismul tau despre ea, dar sufletul tau.
Cum as "lupta" cu cancerul ?
Dupa atata timp si atatea experiente, pentru mine exista un singur leac: rugaciunea inimii. In ea am toata increderea. Poti trai prin rugaciune miracolul vindecarii. Din pacate, majoritatea, chiar si a celor credinciosi uita rugaciunea si se risipesc in vorbarie.