Citat:
|
În prealabil postat de Maricica
Dupa cum v-am mai spus, nu am citit carti religioase afara de Biblie, dar mi se pare anormal sa vorbim de credinta si de frica. O credinta puternica nu cunoaste frica. Tocmai aici e problema omenirii: ne e teama sa ne asumam propriile actiuni. Or,Dumnezeu tocmai asta ne cere. Veti vedea, dupa ce veti trece de faza de frica incipienta - adica atunci cand nu-l cunosti pe Dumnezeu (e ca atunci cand mergi in necunoscut iar omul e facut sa se teama de ce e nou)- ca nu se mai poate tolera frica. Frica de-a nu-l pierde pe Dumnezeu da in egoism, ceea ce nu e recomandat. Numai cand vom invata sa ne invingem teama si sa reactionam asa cum suntem in fata lui Dumnezeu vom progresa. Poate parea ciudat, dar numai cand te eliberezi de frica ajungi sa te cunosti mai bine pe tine insuti. Pentru ca Dumnezeu e ca o oglinda, iti arata cum esti de fapt. Insa numai daca ai curajul sa accepti sa te privesti in ea si sa te analizezi pentru a indrepta diformitatile.
Si ca sa inchei, in Biblie se spune: "Indrazniti, ca Eu am cucerit lumea" (mii de scuze daca citarea este inexacta).
|
Draga Maricica,
Frumos spus despre frica. Chestia ca frica nu este frica de Dumnezeu care sta cu betigasul dupa colt sa te pedepseasca ci este frica de a nu-l pierde, este de fapt o interpretare literara a textului.
Dumnezeu nu poate fi pierdut, El Este. Exista dintotdeauna pentru toti oamenii, fie ei crestini, atei, budisti, sectanti, etc.
Ca noua ne place sa ni-l revendicam este doar mandrie. Ca ne mai place sa credem ca ne numaram printre cei alesi, este tot mandrie si orgoliu pe deasupra.
Am postat undeva despre iubirea lui Iisus, modelul de iubire autentica, o iubire fara nici un fel de pretentii.
Ori, daca imi este frica ca il pierd pe Dumnezeu, inseamna ca am pretentii de la el, si atunci, nu are cum sa fie iubire, este doar dependenta.
Cred ca exista si dependenta de a ne crede crestini ortodocsi. In loc sa preluam valorile crestinismului, stam toata ziua sa analizam cine este mai aproape de El si cine nu.
Ciudat. Omenesc as zice.