[Askeladd]

Am scris mult... te rog sa citesti tot, cand ai timp, insa te rog, daca-mi raspunzi, sa nu-mi pui aceleasi intrebari la care am dat deja raspuns in acest post. Asta denota ca iarasi nu ai citit. In schimb, ai putea sa-mi critici rasopunsul, pe care l-am dat aici. Mersi mult.

din moment ce dumneata nu le-ai citit pe ale mele shi nici n-ai luat in considerare nimic din ce am scris

Te rog, sa-mi arati exact unde ignor ceea ce ai zis, si daca nu poti, te rog sa lasi acuzatiile false. Ti-am citit posturile chiar cu mare atentie si am observat unde ai preluat informatii de pe alte site-uri, din cauza ca erau discrepante in calitatea scrisului. Mai mult, am observat ca tu ai ales sa ignori tocmai ce ai citat, si aici fac referire mai ales la formulele dezintegrarii C14, de exemplu: "Cat timp organismul este viu, se mentine un echilibru permanent cu atmosfera si cantitatea de carbon este tot timpul reîmprospatata. Cand organismul moare, acest proces înceteaza." Ai trecut direct peste aceasta informatie.

eu am terminat shcoala demult deshi n-am ramas cu nimic shi ca atare este corecta remarca ta ca asha pare ca nici n-ash fi terminat-o...

dar nici n-am de gand s-o termin pe aia cu care ma ispiteshti dmneata...

In primul rand ma refeream la faptul ca nu te exprimi prea coerent si prezinti foarte multe idei, insa nestructurate. In al doilea rand, presupuneam ca inca mai esti la scoala, fiindca folosesti gramatica atroce si ortografie vazuta doar pe Yahoo Messenger, cum fac adolescentii din ziua de azi. Ma asteptam ca un adult sa stie sa tasteze corect. De altfel, chiar regulile acestui forum interzic astfel de limbaj:"3. NU putem accepta pocirea limbii materne".

Dar ca sa fiu on-topic, as avea o intrebare:

intai de unde apare masa? n=p+e? ca asta rezulta din formula

La te te referi? Ce masa? Un neutron nu este format din proton si electron.
Daca ai dedus-o din postul tau din 28.02, trebuie sa-ti spun ca

1. O formula chimica NU este o formula matematica. Sunt 2 domenii diferite si pe cand formula chimica denota un proces, cea matematica este o ecuatie.

De exemplu, poti spune ca 2+3=5 inseamna acelasi lucru cu 5=2+3 insa nu poti spune ca
1n + N14 → C14 + 1H este egal cu C14 + 1H → 1n + N14. La formula chimica, acestea sunt diferite. In matematica avem intotdeauna aceeasi baza:
2lucruri puse impreuna cu 3 lucruri inseamna 5 lucruri.
In chimie este:
Un neutron reactioneaza cu un atom de azot, distrugandu-i structura nucleica si alcatuind un alt fel de atom, concomitend cu emisia unui proton.

Din acest motiv, nu poti sa calculezi cum ai facut tu si sa ajungi la n=p+e.

2. In acel post confunzi radiatia cu cantitatea isotopilor radioactivi. Nu se masoara radiatia in sine, ci cantitatea isotopilor radioactivi. Radiatia in sine este intensitatea in emisia de protoni(radiatia alpha), emisia de electroni sau pozitroni(radiatia beta), sau undele electromagnetice(radiatia gamma). Aceste radiatii nu indica cat a mai ramas din cantitatea initiala.

3. Pasul 3) de a ajunge la concluzie este gresit. Nu se ia in vedere cantitatea de C14 decat ca procentaj si nu absolut. Nu se foloseste regula de trei simple, fiindca nu este o ecuatie lineara, ci una exponentiala. Ecuatia la care ai ajuns tu prin gresita aplicatie a regulii de trei simple este falsa(x=M*5568(12A)=11136MA ).

Formula corecta este f(x)=[(1/2)^x]*A unde F(x)=M = cantitatea in momentul culegerii si 1x=o perioada de injumatatire, adica 5568 de ani.

Si asta este matematica elementara de liceu, deci nimic complicat. :(

apoi atomul de C14 dupa ce radiaza odata, el mai radiaza inca odata?

Of, ce intrebare este asta? Chiar nu ai inteles procesul?

Ok, deci avem azot in atmosfera, care pluteste fericit acolo. Azotul are in "curtea" sa 7 neutroni si 7 protoni, care sunt fericiti impreuna, fiindca sunt un numar egal. Acum radiatiile solare rele creeaza neutroni radicali, care plutesc liber. Neutronul radical "intra in curtea" azotului si da afara un proton.
Acum in curtea azotului sunt 8 neutroni si 6 protoni.

Fiindca numele elementelor se dau dupa numarul de protoni, elementul care are 6 ptotoni, este carbonul. Insa carbonul nu e fericit, fiindca nu are un numar egal de protoni ai neutroni. Se numeste izotop.

Dupa un timp, nu putem exact spune cat, izotopul de carbon vrea sa ajunga din nou la stadiul de azot, cum era inainte, dar cum sa faca asta?

Acuma, daca iti dai seama, dupa formula C14 → N14 + e, daca este sa o luam literal ar insemna ca cei 6 protoni si 8 neutroni din "curte" devin deodata 7 neutroni, 7 protoni si un electron! Imposibil si paradoxal, nu?
Este important sa mentinem, ca e vorba de o formula in sensul chimic, si nu matematic.
Aici se explica astfel: C14 este asa de nefericit, incat devine instabil si structura sa atomara incepe sa se faramite. Un neutron, avand aceeasi masa ca protonul, se dezintegreaza in functie de sarcina electrica. Inainte era neutru, acum devine pozitiv si emana o sarcina negativa. (Dupa ideea ca + si - se neutralizeaza, aici avem conceptul invers)

Acea sarcina negativa emanata este electronul din formula - si se numeste radiatie in acest context.

Deci la o dezintegrare a unui atom C14 se emana un singur electron, o singura particula de radiatie. Dupa aceea, in "curte" exista iarasi 7 protoni si 7 neutroni si curtea se numeste din nou azot si e fericita.

Deoarece azotul e fericit (a se citi: stabil), nu mai emana radiatie.

Exista unii izotopi radioactivi(precum uraniul) care se dezintegreaza pe rand in alti izotopi radioactivi pana ce sa ajunga la o forma stabila.

apoi cantitatea de C14 din planta sau organul mostra este in functie de zilele de acum 5 mii de ani incoace, zi dupa zi, deci o suma de atomi de C14 aparutzi in fiecare zi, in fiecare ceas? in fiecare clipa? caci totimpul se deruleaza aceasta aparitzie de C14 prin radiatzie cosmica in atmosfera!

La chestii din acestea ma referam can am zis ca nu ai citit ce am scris. Tu vorbesti ca se acumuleaza o cantitate. Insa cantitatea de C14 in corp ramane constanta pe toata durata vietii, este ca procentaj egal cu procentajul de C14 din atmosfera. Daca se ridica procentajul de C14 din atmosfera (de exemplu, dupa testele atomice ale Americii si Rusiei din anii 60, radiatia globala s-a dublat), dureaza aproximativ 1-2 ani, pana se egaleaza cu procentajul de C14 din corp.

Este adevarat ce spui: in fiecare zi absorbim noi atomi de C14. Insa scapam si de unii dintre ei, asa cum scapam de toate elementele in surplus. C14 nu este vazut de corp, decat ca atomi de carbon, care formeaza molecule. Prin urinare, transpiratie, excretie, molecule in surplus de carbon sunt eliminate. Mai lent, si prin dezintegrarea C14 (care se intampla mereu, nu o singura data la 5000 de ani. Si ca sa nu ma intelegi gresit: C14 se dezintegreaza tot timpul, dar aleatoriu. Insa nu se dezintegreaza toti de o data! Fiecare atom pe rand. Nu se poate calcula care atom va fi urmatorul, insa se poate calcula cati atomi au mai ramas dupa o perioada de timp.).

iar din cauza ca perioada de injumatatzire este odata la 5 mii shi ceva de ani, inseamna ca fiecare atom de C14 aparut la momente diferite intre 7500 de ani shi ziua de azi este probabil sa emita fiecare nu peste 5 mii de ani ci in funtzie de cand a aparut...

Aici tu iarasi ai inteles gresit.

Tu presupui ca un atom de C14 are un ceas intern, care-i spune: "Bine, nene, uite, du dupa 5000 de ani te dezintegrezi, bine?"

Situatia este diferita. Ei sunt instabili, ceea ce inseamna ca sunt haotici, nu merg toti dupa aceeasi regula. Este mai degraba: "Uite nene, tu te poti dezintegra in orice clipa!" Este ca un oc de noroc.

Atunci, de unde stiu savantii regula exacta, ca mai ramane doar jumate dupa 5000 de ani, ma intrebi? Nu e un paradox ca pe de o parte spui "e pur aleatoriu" si pe de alta "se injumatatesc EXACT dupa 5000 de ani"?

Uite ca nu. Stai sa-ti explic. Sa zicem ca dai cu moneda la noroc. Poate sa-ti pice cap sau pajura. Fiindca este joc de noroc, nu poti sa stii niciodata daca iti pica cap sau pajura. Este deci aleatoriu cum cade moneda.

Insa daca ai mai multe monede, se intrezareste un model.

Poate daca ai 10 monede, iti pica 30% cap, 70% pajura.

Daca repeti cu 50 de monede, iti pica 35% cap, 65% pajura.

Ai 200 de monede, iti pica 55%cap, 45% pajura.

Ai 1.000 de monede, iti pica 50,45% cap, 49,55% pajura.

Tinde, deci, spre 50%, tot timpul cand numarul e mare. Tinde, deci, spre o regula. O regula care putea fi exprimata teoretic inainte: "Sunt doar 2 posibilitati, deci posibilitatea sa-mi cada una dintre ele este de 50%". Si, daca observi, se masoara ceva diferit. Aleatoriu este, ca nu stim,ce va pica la o singura moneda. Regula este, ca atatea monezi(procentaji) vor pica intr-un anumit fel, daca numarul e suficient de mare.

Injumatatirea izotopilor merge pe acelasi principiu: Aleatoriu este, ca nu stim care atom se va dezintegra urmatorul. Regula este, ca dupa atata timp, se vor dezintegra jumatate dintre ei.

Faptul de unii izotopi au timp de injumatarire diferit de ceilalti izotopi este fiindca, distributia protomilor si neutronilor in "curte" este diferita si izotopul e mai putin sau mai mult stabil decat altul.

Nu au un "ceas intern de dezintegrare".

de unde este aceasta presupunere? de ce ar fi trebuit sa fie mai mare cu 600.000 % ? ca zic asta oamenii de shtiintza? ba nu ar trebui sa fie deloc mai mare concentratzia de C14 ca sa fie pamantul de 7500 de ani!

Nu. Chiar nu. E foarte simplu.

Tu zici ca pamantul a fost creat acum 7500 de ani. Deci in mod normal, datarea ar trebui sa confirme asta. Daca nu confirma, exista 2 posibilitati:

1. Intreaga formula a datarii e gresita.

2. Formula nu functioneaza bine, fiindca exista fluctuatii in C14 de-a lungul timpului si in locuri diferite.


1. Ti-am explicat procesul, ca sa intelegi formula. Daca-l citesti cu atentie, vei intelege de ce nu cred ca formula in sine este un concept complet aiurea.

2. Pai, poate chiar fluctueaza concentratia de C14 de-a lungul timpului si din aceasta cauza, savantii au ajuns la concluzii gresite. Poate fi, nu?

Ei zic ca pamantul a fost creat acum 4.500.000.000 de ani.
Tu zici acum 7500 de ani.

M-am gandit... oare de cate ori e mai mare 4.500.000.000 decat 7500? Am impartit cele 2 numere si am ajuns la concluzia ca numarul savantilor e cu 600.000 mai mare decat numarul tau.

Deci greseala trebuie sa fie de aceeasi proportie. Savantii au gresit la o marja de 600.000% Wow! Ma gandesc: cum e posibil sa greseasca? Poate exista diferite concentratii de C14. daca e asa, evident ca nu se poate aplica formula datarii, ca ar fi stupid!

Deci am presupus ca exista fluctuatii si ca savantii sunt tampiti pentru ca nu recunosc asta. Apoi am calculat, cum se vede in postul meu ante-ante-anterior, care ar trebui sa fie concentratia de C14 in unele locuri pentru ca savantii sa fi facut o greseala asa de mare. Am ajuns la concluzia ca concentratia ar da o radiatie prea mare in acele locuri pentru ca vietatiile sa poata supravietui - asta daca sunt expuse radiatiei pentru o perioada mai lunga.

Asta iti raspunde la intrebari?

interesanta demonstratzie, o afirmatzie ca daca atunci asha ar trebui shi apoi demonstrezi ca ce ar trebui ar insemna o radiatzie imposibila

Pai, nu am nascocit eu datele. :)
Radiatia normala am luat-o de pe wikipedia si am gasit pe un site cu teze de doctorat ca sub 10 rem, radiatia nu are efect perceptibil asupra corpului, la 100 de rem se face cancer, si ca la un numar mai mare intervine moartea. Din pacate, pe acel site n-am gasit ce numar exact de radiatie trebuie, ca sa intervina moartea.
Pe un blog, in care se vorbea despre teste atomice din anii 60, s-a dat autorul cu parerea ca la 25 de rem invervin primele probleme de sanatate.


(ce roman...)