Vad ca ai mai postat ceva, ce nu am vazut.
Citat:
|
poi aici e greshala ta ca dumneata te itzi doar la cantitatzi,
|
Sincer, la asta se refera formula. Daca crezi ca se dateaza altfel, nu ai inteles miezul problemei.
Citat:
|
perioada de injumatatzire este la 5 mii de ani shi ceva,
|
Asa e. Ziceam deseori 5000, fiindca nu tineam minte numarul exact.
Citat:
|
(dar eu vorbeam de alta formula, de suma atomilor de carbon care vor radia la momente diferite din moment ce au aparut la momente diferite, deci nu se vor injumatatzii ca shi cum au aparut totzi in clipa de fatza)
|
Pot doar sa repet. Nu conteaza in ce moment au aparut.
Tu presupui ca un atom de C14 are un ceas intern, care-i spune: "Bine, nene, uite, du dupa 5000 de ani te dezintegrezi, bine?"
Situatia este diferita. Ei sunt instabili, ceea ce inseamna ca sunt haotici, nu merg toti dupa aceeasi regula. Este mai degraba: "Uite nene, tu te poti dezintegra in orice clipa!" Este ca un oc de noroc.
Atunci, de unde stiu savantii regula exacta, ca mai ramane doar jumate dupa 5000 de ani, ma intrebi? Nu e un paradox ca pe de o parte spui "e pur aleatoriu" si pe de alta "se injumatatesc EXACT dupa 5000 de ani"?
Uite ca nu. Stai sa-ti explic. Sa zicem ca dai cu moneda la noroc. Poate sa-ti pice cap sau pajura. Fiindca este joc de noroc, nu poti sa stii niciodata daca iti pica cap sau pajura. Este deci aleatoriu cum cade moneda.
Insa daca ai mai multe monede, se intrezareste un model.
Poate daca ai 10 monede, iti pica 30% cap, 70% pajura.
Daca repeti cu 50 de monede, iti pica 35% cap, 65% pajura.
Ai 200 de monede, iti pica 55%cap, 45% pajura.
Ai 1.000 de monede, iti pica 50,45% cap, 49,55% pajura.
Tinde, deci, spre 50%, tot timpul cand numarul e mare. Tinde, deci, spre o regula. O regula care putea fi exprimata teoretic inainte: "Sunt doar 2 posibilitati, deci posibilitatea sa-mi cada una dintre ele este de 50%". Si, daca observi, se masoara ceva diferit. Aleatoriu este, ca nu stim,ce va pica la o singura moneda. Regula este, ca atatea monezi(procentaji) vor pica intr-un anumit fel, daca numarul e suficient de mare.
Injumatatirea izotopilor merge pe acelasi principiu: Aleatoriu este, ca nu stim care atom se va dezintegra urmatorul. Regula este, ca dupa atata timp, se vor dezintegra jumatate dintre ei.
Faptul de unii izotopi au timp de injumatarire diferit de ceilalti izotopi este fiindca, distributia protomilor si neutronilor in "curte" este diferita si izotopul e mai putin sau mai mult stabil decat altul.
Nu au un "ceas intern de dezintegrare".
Citat:
|
fiecare atom de C14 emite un e cu o probabilitate de 50% in 5000 de ani
|
Corectat: Fiecare atom de C14 emite e pur aleatoriu. Nu cu probabilitate de 50% in 50 de ani.
Nu inventez sau interpretez. Asa zice teoria stiintifica. Ai tot dreptul sa o ataci, dar trebuie sa ataci exact ce zic savantii, nu altceva.
Citat:
dar suma atomilor, adica tocmai cantitatea pe care tu o vezi ca shi constanta, este formata din fiecare atom de C14 care a aparut la momente diferite timp de 7500 de ani... deci nu e valabila perioada de injumatatzire a cantitatzii de C14 ce s-ar produce toata cantitatea acum ci este vorba despre o alta perioada de injumatatzire... care este funtzie de momentul aparitziei fiecarui atom de C14 din atmosfera...
asta daca ar fi valabila reactzia aia in care rezulta ca n=p+e deci de unde apare masa? sau de unde dispare?
|
Am raspuns la acestea mai sus.
|