|
În prealabil postat de MihaiFloarea
Multumesc, "mirean", pentru promptitudinea răspunsului. Constat însă că nu ti-ai clintit cu mult pozitia initială, situatie în care, în alte circumstante, m-ar fi obligat la felicitări... În cazul Tanacu, regret, gresesti fundamental, bazîndu-te exclusiv pe ceea ce s-au întemeiat dintotdeauna ateii, liber cugetătorii și păgînii: RATIUNEA UMANA. Acolo, la mînăstirea aceea uitată de ierarhi si de civilizatie, unde s-a muncit pe rupte ani de-a rîndul în numele Domnului (ceea ce a stîrnit, deopotrivă, aprecierea mirenilor localnici si a celor veniti de la mari distante - toti cu alte vedrei decît ale d-tale, de bună seamă! - dar si mînia dracilor), acolo, la Tanacu, stimate domn, a fost vorba de o picătură de vointă divină, ceea ce nu încape, din nefericire, decît rarisim în discutiile unora de formatia exclusivista a d-tale! Nu lungimea de zile a cuiva contează dinaintea lui Dumnezeu, ci mîntuirea!...
Conform învătăturii bisericii ortodoxe, ar fi trebuit să nu-ti mai fi răspuns demult pe acest forum, căci d-ta ai ochi de văzut dar esti tinut să nu vezi; ai urechi de auzit si esti tinut să nu auzi (reciteste, rogu-te, dacă vrei să întelegi paradoxul, Marcu 16, 11-14 etc. etc.)... O fac, totuși, din inertie/deformatie - zi-i cum doresti! - pedagogică.
Iartă-mă, te rog, pentru duritatea celor scrise în această problemă deloc simplă: am socotit însă că modalitatea aceasta directă e nimerită ca să ne definim odată pentru totdeauna pozitiile. Ti-as rămîne recunoscător dacă-ti vei aminti să te rogi si pentru mine, asa cum voi face, la rîndu-mi, pentru d-ta, bineînteles dacă-mi vei aproba gestul crestinesc.
|