Atat barfa cat si judecata isi au originea in parerea de sine. Gravitatea acestei patimi vine tocmai din faptul ca imi spulbera orice sistem de referinta. Ma raportez in mod gresit la Dumnezeu, la semeni si chiar fata de mine insumi. Traiesc intr-o lume imaginara, unde eu sunt masura tuturor lucrurilor si ,asemenea lui Procust, (talhar-hangiu din Atica care punea drumetii intr-un anumit pat, „lungin-du-i" sau „scurtandu-i" dupa dimensiunile lui) ma constitui intr-un criteriu absolut de judecata -de obicei pe plan moral- al semenului meu. Daca fiecare dintre noi ar intelege cu adevarat ca-i pacatos nu ar mai judeca pe aproapele. Sa ne rugam fiecare dintre noi impreuna cu Sfantul Efrem Sirul, zicand: "Doamne Imparate, daruieste-mi sa-mi vad gresalele mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin!"
|