Ecumenismul este, la prima vedere, o idee foarte generoasa. La a doua vedere, insa ...
Tutea avea o vorba, pe care o amintesc doar pentru a face o analogie. El zicea ca in tinerete trebuie sa fii de stanga (pt. ca stanga pare foarte generoasa), dar la maturitate de dreapta.
Nu intentionez deloc sa initiez o dezbatere de politologie, dar cred ca analogia a fost destul de clara. Daca in perioadele noastre de crestere este firesc sa ne lasam cuceriti de ceea ce pare frumos si generos, la maturitate trebuie sa verificam daca este chiar asa.
Daca protestantii din miscarea ecumenica ("colegii" nostri) nu au taine si resping o multime din invataturile Bisericii, care este adevarata atitudine de iubire:
1) Ecumenismul (=relativismul religios), lasandu-i sa stea pe mai departe fara harul sfintelor taine, adormindu-le constiinta si justificandu-le oarecum pozitia
sau
2) Retragerea din miscarea ecumenica, atentionandu-i (macar atat) ca se afla in afara Bisericii?
Ecumenismul este miscarea la care adera cei care nu mai au constiinta ca se afla in Biserica, ca au plinatatea adevarului. De aceea cauta sa obtina in viitor ceea ce simt ca nu au in prezent. Privit din aceasta perspectiva, si-ar imagina cineva pe Sf. Parintii promovand ecumenismul cu ereticii din vremea lor? Raspunsul istoriei: nu. Slaba noastra credinta si traire crestina ne fac asa de ingaduitori cu greselile. Cu cat vom fi oameni mai duhovnicesti, vom fi mai "antiecumenisti", iar cu cat vom fi mai delasatori, cu atat vom accepta mai usor compromisurile. Conditiile mantuirii vor ajunge sa fie votate intr-un parlament ecumenist, ca si cum i-am putea impune noi lui Dumnezeu ceea ce este adevarat sau nu, ceea ce este curat si necurat. Numai ca "Dumnezeu nu se lasa batjocorit" (Gal. 6,7), noi trebuie sa ne supunem voii lui Dumnezeu, nu sa ne pacalim pe noi insine ca putem trisa.
Ecumenismul este creatia masoneriei, dusmanul cel mai de temut al crestinismului, iar relativismul religios pe care il propaga se dovedeste a fi cea mai eficienta arma. Dumnezeu sa ne ajute sa ne dam seama. Sfantul Apostol Pavel ne spune: "Fratilor, nu fiti copii la minte. Fiti copii cand e vorba de rautate. La minte insa, fiti desavarsiti!" (I Cor. 14, 20).
|