Citat:
|
În prealabil postat de sofiaiuga
"FRICA DE DUMNEZEU ESTE INCEPUTUL INTELEPCIUNII"scrie in BIBLIE.Adica daca ne hotarim sa il iubim pe Dumnezeu ,trebuie sa ne ingrijim sa nu il suparam si pt asta trebuie sa facem voia lui ,respectind cele doua porunci din N.T.:1.SA iubeesti pe Domnul Dumnezeu din toata inima ta ,din tot sufletul tau si din tot cugetul tau ..si 2. sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti .Aceasta din urma inseamna intr-atit sa-l iubesti PE APROAPELE ,PRIETEN SAU DUSMAN,incit sa-i doresti mintuirea sufletului sau ,in primul rind ,si asta nu se poate face cu minciuni ecumeniste cum ca toti am fi una ,ci aratind ca adevarul ortodox este SINGURUL MINTUITOR DE SUFLETE .Iar cei care nu fac astfel ar trebui sa le fie foarte frica de faptul ca IL supara pe Dumnezeu,..mintind .:):)Apoi sa nu il suparam pe Dumnezeu cu pacatele noastre ,care prin spovedanie facuta cu smerenie si parere de rau si cu hotarirea de a nu mai pacatui ,sa ii dam posibilitatea lui Dumnezeu sa ne ierte ,caci pt aceasta posibilitate de a ne ierte in acest fel ,a murit EL pe cruce rastignit.Sa ne fie FRICA dace facem o spovedanie mindra ca sau superficiala ,ca IL suparam pe Domnul!
|
Voi fi carcotasa si voi intreba: 1 )cum este posibil sa te *hotarasti* sa il iubesti pe Dumnezeu? 2)De ce ne-ar fi frica ca il suparam, nu doar Dumnezeu este iubire si iertare? 3)De ce este nevoie de reguli ca sa iubesti? 4)Sa inteleg ca daca sunt respectate toate aceste reguli, inseamna ca nu imi va mai fi frica- atunci de ce si cei mai sfinti si cei mai intelepti obisnuiesc sa spuna ca lor nu le este frica de nimic decat de Dumnezeu?5) Si nu in ultimul rand, de ce sa iubesc sau sa am o relatie cu cineva doar din frica?
In ceea ce ma priveste, eu cred ca frica de Dumnezeu este un alt mod de a vorbi despre smerenie. Nu neaparat frica de a fi pedepsit, cat teama de a-ti fi scapat vreun pacat, vreo "jignire" adusa Domnului si sa fie pana la urma vorba de frica de a-l indeparta pe Dumnezeu de la tine.