În Vechiul Testament într-adevar frica de Dumnezeu înseamna respectul datorat Lui, care înclude si facerea voii Lui. E ceva formal, distant.
Dar în Legea noua frica de Dumnezeu e generata de atingerea Duhului Sfânt, e o vedere duhovniceasca, o cunoastere directa a lui Dumnezeu. În mod natural omul Îl concepe pe Dumnezeu dupa propria imaginatie, dar cei se straduie pentru poruncile divine fara îngaduinta fata de sine primesc lucrarea Duhului Care le arata întunericul launtric (multumirea de sine) si curatindu-se treptat de el ajung sa-L "vada" tot mai mult pe Dumnezeu, dupa cum zice Sfântul Siluan: "Smerenia e lumina în care vedem pe Dumnezeu-Lumina"..
|