[mariann]

În prealabil postat de ovidiu-s

Biblia ne vorbeste in trei locuri de botezul unor familii intregi:
Fapte 16. 32-33 Si i-au grăit lui cuvântul lui Dumnezeu si tuturor celor din casa lui. Si el, luându-i la sine, in acel ceas al noptii, a spălat rănile lor si s-a botezat el si toti ai lui indată.
1 Cor.1.16 Am botezat si casa lui Stefana
Fapte 16.33 Si el, luându-i la sine, in acel ceas al noptii, a spălat rănile lor si s-a botezat el si toti ai lui indată.
E greu de crezut că in aceste familii nu existau copii mici. De fapt in primele veacuri de crestinism, in nici o scriere apostolică nu e mentionat faptul că erau exclusi de la botez copii mici. Acestia erau botezati impreuna cu cei maturi.
De fapt erezia botezului rezervat exclusiv adultilor a pornit de la invătăturile baptiste sau anabaptiste ale "nasterii din nou" si a " experientei mântuirii personale", (faimosul dicton baptist: credinta- botez- mântuire)

Biblia oferă foarte multe exemple in care cei maturi fizic si credinciosi mijlocesc pentru vindecarea unor copii, asemenea nasilor la botez : 3 Reg.17.21…sau 1 Regi 17.21 Biblia sectanta:
"După aceasta s-a imbolnăvit copilul femeii, stăpâna casei, si boala lui a fost atât de grea, că n-a mai rămas suflare intr-insul…
a strigat Ilie către Domnul si a zis: "Doamne Dumnezeul meu, oare si văduvei la care locuiesc ii faci rău, omorând pe fiul ei…Si suflând de trei ori peste copil, a strigat către Domnul si a zis: "Doamne Dumnezeul meu, să se intoarcă sufletul acestui copil in el!
Sectantii ii acuză pe crestini ca ii "manipulează pe copii " botezându-I de mici, si că "nu ii intreabă dacă vor acel botez", dar mai sus unde l-a intrebat Ilie pe copil dacă vrea să se intoarcă pe lumea asta? Pur si simplu mijlocirea mamei lui in fata lui Ilie a fost de ajuns.
La fel a mijlocit mama pentru copilul ei in fata lui Elisei la 4 Regi 4. sau sutasul roman in fata lui Hristos. Hristos a vindecat sluga sutasului fara sa mearga la el si fara sa il intrebe nimic pe bolnav. Pur si simplu credinta sutasului roman, stapanul lui a fost de ajuns.(Luca 7, Matei 8)

Am citit deunăzi un studiu efectuat de un sociolog catolic pe sectele neo-protestante. Surprindea destul de bine mecanismele psihologice generatoare ale fenomenului:

" Deoarece unii oameni simt nevoia de a iesi din anonimat, de a-si construi o identitate, de a nu fi doar un membru care se pierde in masa credinciosilor, sectele par să ofere: o anumită grijă pentru individ, sanse egale de participare si de exprimare, posibilitatea de a dezvolta propriul potential, sansa de a apartine unui grup de elită. Sectele par să ofere răspunsuri simple la intrebări fundamentale, să prezinte o versiune simplificată a adevărurilor si faptelor traditionale. Ele au de cele mai multe ori o teologie pragmatică si sincretistă propusă ca o nouă revelatie, directii bine definite, apel la superioritate morală, probe ale elementelor supranaturale:vorbire in limbi, transe, medium, profetii. Sectele par să ofere o experientă religioasă suficientă pentru cei răniti intr-un fel sau altul (in familie sau in societate), un loc pentru senzatii si emotii, pentru spontaneitate, un ajutor in problemele legate de drog si de alcool. Secta pare de asemenea să ofere intrebări si răspunsuri la chestiunile ultime ale vietii, anumite lucruri care pot schimba viata de o manieră semnificativă. Aceasta presupune un sens al misterului, o preocupare pentru ce „trebuie să vină”, un interes pentru mesianism si profetism. Sectele par să restituie Biblia si să ofere educatie biblică, un sens al mântuirii, darurile Duhului, meditatie, implinire spirituală. Ele par să ofere de asemenea: directie si orientare din partea sefilor de congregatie, ceea ce duce la un devotament aproape isteric fată de un sef spiritual influent, sau fata de anumite aspecte care pornesc de la Biblie si pe care le absolutizează in dauna altor aspecte.
In contextul lumii de astăzi, marcată de ostilitate si conflict, de violentă si de frica distrugerii, oamenii se simt nelinistisi in ce priveste viitorul, sectele oferă o nouă viziune asupra sa, asupra umanitătii, a istoriei si a cosmosului, ele promit inceputul unei noi epoci, al unei noi ere (sectele adventiste, milenariste etc) ".

Da, cu precizarea că asta se intâmpla in Evul Mediu catolic, nu in cel ortodox.

In mai putin de o jumătate de veac de la aparitia sa, protestantismul a depăsit in bestialitate si perfidie tot ceea ce a comis Biserica Catolică in sute de ani de existenta, chiar daca luam in calcul cruciadele si Inchizitia. Unde in lume au mai fost jefuite mii de biserici si mănăstiri, omorâte si violate zecii de mii de călugărite, arse lucrări si scrieri sfinte? Dacă luam in calcul si faptul că acestea au fost comise de "crestini" cu Biblia in mână.
Culmea ipocriziei, protestantii spun că ei reprezintă reântoarcerea la crestinismul primar, apostolic. Asa s-a nascut crestinismul intemeiat de sacrificiul lui Hristos si al sfintilor sai, cum s-a nascut protestantismul?

Biblia ne vorbeste in cinci locuri de botezul unor familii intregi (la cele trei exemple ale dvs., mai adaug si eu doua, ca sa vedeti ce baiat bun sunt). Sa luam pe rand cele 5 cazuri:

1. Corneliu. Îngerul i-a spus sutaşului că „vei fi mântuit tu, şi casa ta" Fapte 11,14. În timpul vorbirii lui Petru, Duhul Sfânt S-a pogorât „peste toţi cei ce ascultau Cuvântul" (10,44). Petru, văzând fenomenul miraculos, „a poruncit să fie botezaţi... cei care au primit Duhul Sfânt" (10,48.47).

Unui exeget nu-i pot scăpa aceste amănunte semnificative: au fost botezaţi toţi care au primit Duhul Sfânt. Duhul Sfânt S-a pogorât asupra celor ce ascultau Cuvântul. Chiar dacă ar fi fost de faţă şi pruncii cu mamele lor, cine ar putea admite că aceşti prunci „au ascultat Cuvântul"?
Pentru că a asculta Cuvântul presupune dorinţa de înţelegere şi colaborarea facultăţilor intelectuale.
Cine ar putea admite aşa ceva în cazul pruncilor, fiind ei chiar şi nişte genii?

2. Lidia „a fost botezată ea şi casa ei" (Fapte 16,15). Înainte Pavel a vorbit femeilor adunate laolaltă (v. 13). Lidiei „Domnul i-a deschis inima ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel" (v. 14). Se adeveresc şi în acest caz cuvintele lui Tertullian că „vestireaCuvântului precede botezul", adică botezul este urmarea vestirii Cuvântului. Cum ar putea acesta fi valabil în cazul unor prunci? Apoi când Pavel a ieşit din temniţă, a intrat în casa Lidiei şi i-a mângâiat pe fraţii „din casa ei". Probabil fraţii erau îngrijoraţi dincauza arestării apostolului. S-ar putea presupune că nişte prunci ar fi putut fi îngrijoraţi din cauza celor petrecute cu Pavel?


3.Temnicerul din Filipi „a fost botezat îndată, el şi toţi ai lui" (Fapte 16,33). Dar mai înainte Pavel şi Sila „i-au vestit Cuvântul Domnului, atât lui cât şi tuturor celor din casa lui"
(v. 32). Dacă tuturor, atunci se presupune că şi eventualilor prunci! Dar cum arfi putut înţelege aceştia ceva din vestirea Cuvântului? După botez, temnicerul „s-a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu" (v. 34).
Ar fi prea de tot să presupunem că şi prunciis-au bucurat că ei înşişi au crezut în Dumnezeu.

4.Crisp, fruntaşul sinagogii din Corint, „a crezut în Domnul împreună cu toată casa lui... şi au fost botezaţi" (Fapte 18,8). Dacă pruncii din casa lui Crisp au avut capacitatea să creadă şi ei, atunci, probabil, nu au putut fi exceptaţi nici de la botez. Dar în caz contrar?...

5.Ştefana. Pavel recunoaşte că „da, am mai botezat şi casa lui Ştefana" (1 Cor. 1,16). Numai că la sfârşitul epistolei scrie despre cei botezaţi: „casa lui Ştefana... s-a pus cu totul în slujba sfinţilor" (1 Cor. 16,15). Dacă se presupune că în casa lui Ştefana au fost botezaţi şi pruncii, atunci în ce fel s-au putut pune ei cu totul în slujba sfinţilor? Ce fel de prunci puteau să fie cei care puteau face un serviciu folositor membrilor majori ai comunităţii?

"Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh."(Matei 28:19) Nu poti sa faci ucenici niste bebelusi, ca apoi sa-i botezi.

"Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit."(Marcu 16:16) Una dintre conditiile botezului este credinta - nu-i poti cere unui prunc o marturie de credinta.

"Botezul... marturia unui cuget curat inaintea lui Dumnezeu"(1 Petru 3:21). Ce marturie poate da un bebelus?

Intr-o alta ordine de idei: oamenii spun ca se grabesc sa-si boteze copii, ca sa-i crestineze si sa fie in grija Domnului. Cine a dat viata acelui copil? Raspuns: Dumnezeu. Oare Dumnezeu da o viata ca sa nu aiba grija de ea?

La ce varsta s-a botezat Domnul Iisus Hristos? Considerati ca putem urma exemplul Sau?

La ce varsta s-au botezat sfantul Ioan Gura de Aur si sfantul Vasile cel Mare?