În prealabil postat de o_copila

In ultima vreme, cativa dintre prietenii mei au trecut prin momente grele, au suferit mult. Ma doare suferinta lor, dar, ce-i drept, nu pot eu prea mult sa-i ajut. Incerc doar prin rugaciune si, uneori, printr-o vorba buna, o incurajare... Dar cuvintele mi-s atat de sarace in fata durerii lor... Ce sa-i spui unei tinere care si-a pierdut mama pe neasteptate? Sau alteia a carei mama are cancer, tanara avand si 3 frati mai mici care nu-si cunosc prea bine mama si sunt pe cale de a o pierde? Sau cuiva caruia i-a fost luata casa de apa (inundatii)?
Si, totusi, desi e suferinta atat de mare, cred ca este si o cale care sa le aduca mangaierea...
Voi cum incercati sa alinati suferinta cuiva?
(Stiu ca un Parinte spunea ca precum aurul, pentru a trece de la 18 karate la 24 karate, se trece prin foc, tot asa si omul trece prin suferinte pentru a fi mai bun, mai aproape de Imparatia lui Dumnezeu.)
Voi ce le spuneti celor aflati in necaz?
Multumesc...