Acestea fiind spuse, nu mai e nimic de adaugat.
Va multumesc tuturor pentru sprijinul acordat lui Rafael.
El, saracu de el, nu a cerut nimic. Eu am crezut in prostia mea ca pot urni niste inimi. Deh, e greu cu dragostea pentru aproapele, ca in ceea ce priveste dragostea de dusmani, suntem falimentari.
Si doar ne rugam zilnic:" Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri". Asa sa ne ajute Dumnezeu!