[Grigorie]

În prealabil postat de cozia

ispita-ta: Sinodul nu are darul hotararii fara greseala.

pffff,vai de capul tau!
daca SFINTUL Sinod nu-l are atunci cine?

Ispita_ta a prezentat o conceptie perfect ortodoxa. Aceeasi idee se regaseste in "Dreptul canonic ortodox" al Arhid. Prof. Dr. Ioan Floca, vol.1, pag. 186-191, in capitolul "Biserica apostolica, stalp si intarire a adevarului. Infailibilitatea".

Redau un mic fragment:

"Ca Trup tainic al lui Hristos, Biserica nu poate sa nu fie infailibila, si anume in intregimea ei, pentru ca dupa nici o logica nu se poate concepe ca nu acest Trup in intregul sau, ci doar o parte ar fi sfant si asistat de Duhul Sfant si deci infailibil (fie acea parte chiar si episcopatul), pe cand restul nu ar fi sfant, caci i-ar lipsi asistenta Duhului Sfant.

Infailibilitatea presupune in mod necesar sfintenia, care este un atribut numai al Bisericii (in intregime), nu si al clerului sau al corpului episcopal."

Cei care vorbesc de infailibilitatea episcopatului sunt infestati de o mentalitate catolica. In Biserica papala mirenii au fost redusi la tacere, sunt o turma muta care urmeaza neconditionat pe papa si pe episcopii de sub ascultarea sa. La noi, din fericire, laicii sunt inca constienti de responsabilitatea care apasa si pe umerii lor in ceea ce priveste pastrarea credintei.

Exemple de sinoade talharesti (= sinoade care nu au fost receptate de trupul Bisericii):
- Sinoadele ariene (de toate nuantele) organizate intre sinodul I ecumenic (325) si sinodul II ecumenic (381). A se vedea (mai ales catolicii care cred in infailibiltatea papala) cazul papei Liberius, care a semnat o formula de credinta ariana la un astfel de sinod. Sunt sugestive si scrisorile Sf. Vasile cel Mare, care descrie starea jalnica in care ajunsese Biserica in Rasarit, episcopatul fiind dezbinat in mai multe factiuni care organizau fiecare sinoade si se anatematizau reciproc. Ce-ar fi fost daca s-ar fi considerat infailibila hotararea fiecarui astfel de sinod?
- Sinodul din 449, care se dorea a fi al IV-lea sinod ecumenic.
- Sinoadele monotelite din sec. VII. Cu exceptia Romei, toate scaunele importante din Biserica incapusera pe mana unor episcopi monoteliti.
- Sinodul iconoclast de la Hiereia din 754, care s-a dorit a fi considerat sinodul VII ecumenic, la el fiind prezenti multi episcopi care au condamnat cinstirea sfintelor icoane. In timp ce episcopii erau eretici, dreapta credinta au pastrat-o o mare parte a mirenilor, calauziti fiind de monahi, din care multi au suferit prigoane, exil, martiriu.
- Sinodul iconoclast din 815 din Constantinopol, in timpul imparatului iconoclast Leon al V-lea Armeanul, prin care se dorea anularea sinodului VII ecumenic. Ortodoxia a fost restabilita deplin abia in 843.
- Sinoadele unioniste de la Lyon (1274) si Ferrara-Florenta (1438-1439), pe care Biserica nu le-a receptat
- Sinodul unionist de la Brest-Litovsk din 1596, prin care o parte a ucrainienilor s-au unit cu Roma.
- "Sinodul" de protopopi ai mitropolitului Atanasie Anghel din 1698, prin care s-a facut unirea cu Roma a ortodocsilor transilvaneni, dar, asa cum stim, hotararea "sefilor" nu a fost primita de popor. Ce ar fi fost daca ascultau neconditionat? Dar nu sta in firea ortodoxului sa-si schimbe credinta pentru ca asa au hotarat superiorii.

Zice Parintele Ioan Floca:
"Biserica in intregimea ei este pastratoarea infailibila a adevarului revelat. Iar daca Biserica este infailibila, nu mai poate fi infailibil si episcopatul, pentru ca doua infailibiltati se exclud. ... De asemenea, cu atat mai putin poate fi vorba de a treia infailibilitate si de al treilea detinator al ei, care ar fi, dupa unii, Sinodul ecumenic. ... Se pune intrebarea: Sinoadele ecumenice invata Biserica sau Biserica invata Sinoadele ecumenice? ... In randul sinoadelor carora li s-a recunoscut caracterul de ecumenice, deci infailibile in rostirile lor dogmatice, n-au ramas decat acelea prin care s-a exprimat credinta pe care o pastra intreg Trupul tainic al Domnului, credinta pe care insusi acest Trup a recunoscut-o ca apartinandu-i atunci cand a fost formulata, si ca urmare a acceptat formulele respective ca fiind conforme cu credinta sa. ... Este limpede ca nu Sinodul ii da Bisericii, ci Biserica ii da sinodului elementele pe baza carora, prin infailibilitatea Bisericii, se pronunta si el infailibil."

Revenind la problema noastra, sedinta Sf. Sinod al BOR din 8-9 iulie 2008, acesta este un sinod ordinar al unei Biserici locale (BOR) care a dezbatut probleme de natura disciplinara, asadar nu are o importanta extrem de mare. Insa oricat de important ar fi sinodul si oricat de multi epscopi ar participa, nu inseamna automat ca hotararile acelui sinod sunt infailibile si trebuie acceptate neconditionat. Pentru pacea din Biserica, pentru respectul si ascultarea datorate ierarhilor, noi cei multi, in general, ne supunem. Spun "in general" pentru ca daca este vorba de o erezie, nu mai suntem datori cu supunerea. Si ierarhii trebuie sa tina seama de credinta poporului, nu doar invers. Castigul de cauza il are iubirea de adevar si respectul pentru continuitatea in credinta. In Biserica ortodoxa un episcop nu este un stapan al celorlalti, ci un slujitor al lui Dumnezeu si al celorlalti credinciosi. Termenul de pastor este foarte potrivit, caci ii calauzeste pe ceilalti, dar sa tina cont ca turma este cuvantatoare, fiecare madular al Bisericii are rostul si responsabilitatea sa. Turma muta este doar la catolici.