Poate te ajuta sa o intelegi oarecum pe mama ta, nu sa-i dai dreptate, probabil esti hotarat sa nu faci la fel, doar sa intelegi de ce se comporta asa, ca sa poti sa-ti fie mila de ea si sa te rogi pentru ea.
Poate ca a ramas insarcinata la un moment dat, fara sa vrea, a hotarat sa nu faca avort, ceea ce i-a schimbat viata. A fost insa o hotarare partial acceptata, iar acum suporti consecintele. E insa problema ei, daca a luat niste decizii in viata, ca asa a considerat atunci, si nu si le-a acceptat! A dat vina pe tine.
Pare ceva destul de sadic, ce povestesti, ca te-a batut atat, de multe ori oamenii astia au fost la randul lor batuti. Ceea ce a vrut sa fie educatie, s-a transformat in exprimarea frustrarilor. Nu stiu daca-si va da seama ca hotararile au fost ale ei, ca nu trebuie sa dea vina pe tine, sau pe Dumnezeu ca i-a dat crucea asta. Nici ca a fost datoria ei sa te creasca si nu trebuie sa-ti influienteze tie viata acum. Dar daca-si da seama sau nu, nu e problema ta.
Cred ca trebuie sa iti fie mila de ea, pur si simplu, ca nu poate face pace cu ea insasi. Trebuie sa n-o iei in seama, ce zice. E tot problema ei daca te injura degeaba. Dar sa nu-i raspunzi. Ca, saraca de ea, isi injura amarul, nu pe tine.
Ai probleme, inteleg, cu afacerile. Nu-ti mai asuma riscuri, ca ai familie, copil. Angajeaza-te undeva, stabileste granitele in casa cu mama ta, ca sa nu aveti ciocniri. Intreab-o barbateste daca te ajuta sau nu. Daca te lasa sau nu sa stati la ea o perioada. Platindu-ti partea ta de intretinere, lumina.
Roaga-te, ca Dumnezeu te primeste fara sa te judece, noi, oamenii nu prea. Mergi la duhovnic, dar trebuie sa-ti spui pacatele tale, doar, la spovedanie, de exemplu, daca i-ai raspuns la provocari. Sau daca o urasti, sau daca n-o ierti. Partea ei, ramane problema ei.
Doamne ajuta!
|