ory,ory, mai sa fie cum shtii dumneata sa vezi in popoarele ce fac bine cum spui tu fara Dumnezeu shi din conshtiintza, cum ar fi japonejii, asha nishte oameni mult mai buni decat ai noshtrii pe care ii vezi plini de rautatzi... poi japonejilor le e frica de shogun ca le taie gatul shi de "altare" alea ale lor paganiceshti unde stau toata ziua shi fac matanii in fatza lor, sau se antreneaza pe tatami cum sa respecte cat mai fidel codurile lor bushido... ii prezintzi prea frumos pe urmashii celor ce au vrut sa se suie in turnul babel... sau n-ai vazut cum fiecare din pagodele asiei shi japoniei poarta in ele aceste tendintze, ale turnului babel shi ale desfranarilor cele de foarte multe feluri... sau ai vazut poate doar fatza aia mai occidentalizata a lor aia mai desacralizata, aia in care au pastrat munca nesfarshita legand-o de slujirea la trup, la fortza la energiile lor lucrative prin care cauta puteri de fortzare, ca atat de mult se sfortzeaza pana ii shi crede ceva copii naivi ca cineshtie ce puteri miraculoase izvorasc din incordarile musculaturilor lor... deci ei slujesc la trup, dar mai au shi credintze pe ici pe colo, adica moduri de viatza dupa anumite legi shi coduri, prin balarii, prin muntzi, pe undeva mai pastreaza ei pe la templele lor tot felul de invatzaturi ale unor oameni ce au descoperit tot felul de lucruri intzelepte spun ei... nu-i hulesc shi ma mir ca ii respectzi ca asha trebuiesc respectatzi indiferent cine ar fi ei... dar nu mai mult ca shi CREDINTZA cea adevarata, ca asta nu inseamna doar morala asha cum sustzii, sau principii morale, dictonuri... ci tocmai asta trebuie facut, sa marturiseshti, sa chemi in ajutor, sa afirmi dar nu in fatza oamenilor, iubirea shi nevoia de Dumnezeu, credintza, in sensul ca il crezi ce vorbeshte, pricepi, ii crezi lucrarile, bunatatea, shi vrei sa ii ramai fidel, sa devi credincios shi sa urmezi, sa traieshti conform cu ce a dat, sa respectzi in traire cautand sa te apropii de viatza curata in Hristos... iar asta inseamna foarte mult... foarte foarte mult... credintza lui Lincoln este credintza in cunoashterea personala a binelui shi raului, shi atunci shi simtzurile lui shi sufletul il fac sa se simta intr-un fel sau altul in functzie de ce a facut... de cum pricepe el binele shi raul... in schimb noi creshtinii doar in functzi de Hristos, raportandu-ne la invatzatura Lui abea asha shtim shi ne conformam a simtzii cu adevarat bine cand am facut bine shi rau cand am facut rau dar iarashi ashteptand ziua judecatzii ca s-ar putea sa ne inchipuim ca suntem deasupra shi noi sa avem defapt un comportament dezastruos... dar pe care il socotim noi cu mintea noastra ca defapt fiind foarte bun, defapt suntem slugile slavei de la oameni shi ale poftelor rele, pe scurt, ingamfare szmintitoare rau de tot...
orice om poate sa se mire sa creada, sa se grozaveasca ce crede el de mult shi de misterios, cat e de tare shi profund, cate shi mai cate, dar foarte putzini sunt credincioshi adica au fidelitate, au ascultare, au respectarea a ceea ce implica o anumita credintza, adica au coloana vertebrala indoita doar spre Dumnezeu respectand aproapele, deci fara sa-l nedreptatzeasca sau sa-l vateme sufleteshte... foarte putzini...
ory:
"Calitatea vietii noastre,a constiintei noastre,a relatiei dintre oameni fara teama si fara uriciune reprezinta adevarata marturisire a credintei din noi,a aprecierii Creatorului pentru plamadirea inteleapta din aceasta lume."
asta daca nu te gandeshti la confort shi lux ci la omul interior shi la Duhul de la Hristos din inima sufletului sau, adica la omul din launtru... shi nu pe care il vezi toata ziua ca face cate ceva, ca spune el asha de frumos tot felul de lucruri drepte shi bune, dar pe care sa le faca altzii... ci despre ala e vorba care are ceva in miezul sau, nu pentru slava de la oameni ci care in profunzimea lui pazeshte, vegheaza, shi face in ascuns cele bune caci vinovat este nu cel ce a sadit samantza cea buna ci cel ce nu a pazit-o, de au venit duium de mishei shi au semanat pe cand dormea tot felul de buruieni carnivore shi au calcat in picioare toate rasadurile shi lucrarile adevaratului Dumnezeu... care L-a semanat pe Hristos pe ogor... noua nu ne pasa nici de ogor, nici de rasaduri, nu ne pasa de nimic, decat sa ne balacim toata ziua shi sa ne distram... caci distractzie e numele gLumii, adica griji pentru distractzii... 4x???:(:(
|