Moartea in acceptiunea multora, este sfarsitul tuturor si a toate. Moartea de fapt ca notiune pur lumeasca nu exista, este o etapa fireasca de trecere, de continuitate intru cele vesnice. Ea, moartea are un rol extraordinar de important, tinandu-ne trezi in permanenta, realizand la fiece pas ca nebunia agoniselii celor materiale e de prisos si in general, ea, moartea ne anunta in permanenta ca cele ce glasuim, infaptuim sunt trecatoare, foarte trecatoare, iar fiece clipa trebuie gestionata cat mai eficient si cu folos intru cele ce nadajduim si vor urma. Spunea cineva ca filozofia cea mai buna si cu folos, este gandul la moarte. Asa devenim mai buni, mai realisti fata de noi insine si fata de cei din jur. Marele merit al credintei Ortodoxe, este acela ca eu personal, cel putin, a reusit de a invinge frica de moarte , de "sfarsit"ce uneori ma apasa inainte . Cu cat am inaintat in ani si maturizarea si-a spus cuvantul ,cat de cat, frica de moarte, a disparut complet, avand gandul la acest sfarsit lumesc, aproape zilnic. Atata timp cat Crezul nostru reprezinta un crez in toate, frica de sfarsit e ceva foarte secundar, prioritatile find altele, pe care fiecare crestin Ortodox le stie, le simte.
|