Nimeni,absolut nimeni nu-si asuma eroarea care creeaza haos in cele din urma,in randul monahilor,atunci cand acestia sunt calugariti la varsta de 17 ani,si chiar hirotoniti la varsta de 18 ani.Toata lumea invoca cele canoane,toata lumea se grabeste sa arunce cu pietre in cei care parasesc manastirea,dar nimeni nu-si asuma aceasta colosala nedreptate de a admite copii in manastire.Eu nu vorbesc din auzite,cunosc prea bine situatia,iar aceasta ramane neschimbata,fiindca nu se vorbeste niciodata de psihologia infantila,ci Doar de un Dumnezeu vag care oricum,nu prea are de-a face cu tot acest hazard de sihastrie imaginara.In realitate lucrurile decurg altfel,dar le ignoram si mergem mai departe "judecand" ca niste natangi VIATA unor oameni manipulati si indoctrinati de "vise".
Am mai spus,admir si admit viata monahala,atata timp cat aveasta se desfasoara bazata pe principii impacate cu moralitatea si constiinta adevaratei lepadari sociale,dar in nici un caz pe o exploatare fizica si psihica a unor copii care nu stiu ce vor.
NU CRED CA DUMNEZEU ARE DE-A FACE CU ACEASTA AMAGIRE DE "DESAVARSIRE",...prea multa iresponsabilitate,prea multa nepasare si nedreptate in aceasta viata,aparent casta.
|