Frica de Dumnezeu tebuie inteleasa ca si teama reverentiala...adica in primul rand sa ne recunoastem creaturi in fata lui...sa stim ca atunci cand intram in Biseica stam in fata aceluia fata de care ingerii isi acopera fata cu aripile....nu mergem sa ne tragem de sireturi cu el, sa-l luam noi la rost ca cine e el sa permita una sau alta.
Privind in Biserica, sa ne pastram locul....Sus e Hristos pantocrator, apoi vin ingerii care i se inchina, apoi coborand privirea intram in comuniunea sfintilor, si tot coborand ajungem jos, la noi, cei muriori...stand in fata Celui Vesnic.
Asadar, nu teama de un stapan nemilos, ci respectul pentru Creatorul nostru despre care Apostolul Ioan a spus "Dumnezeu e iubire"
|