[vsovi]

domnule nu e vorba doar de gand shi fapta... iata ce spune rugaciunea de pocaintza:

Rugaciune de pocainta

"Marturisesc Tie, Doamne, Dumnezeul meu, Celui in Treime slavit si inchinat:
Tatalui si Fiului si Sfantului Duh - pacatele mele facute in toate zilele vietii mele si pana in ceasul de fata cu lucrul, cu cuvantul, cu gandul, cu vederea, cu auzul, cu mirosul, cu gustul, cu pipaitul si cu toate simturile mele sufletesti si trupesti, prin care Te-am maniat pe Tine, Dumnezeul meu, si am nedreptatit pe aproapele. Pentru toate acestea ma simt vinovat inaintea Ta si vreau sa ma pocaiesc. De aceea, cu smerenie, ma rog: iarta-ma si ma dezleaga de toate pacatele, ca un bun si de oameni iubitor. Amin. "

deci vezi cate hotare ai de pus shi pazit?

shi iata cum ne mustra shi ne arata gropile:

Arh Mihail:
"Sa stam bine si cu frica si cu luare aminte,
caci Domnul cuvinteaza peste pamânt si Se vesteste întru venirea Sa". (aici ishi strecoara dracul frica in deshert shi luarea-aminte pentru trup, ca te face sa-tzi fie frica in frica ca de un tiran ticalos shi sa iei aminte in luarea-aminte ca intr-o inchisoare shi temnitza a unei fiare inchise...)
sf. Ioan Hrisostom ("Gura de aur", intaiul dintre sfintzi):
"Amandoua acestea ne fac sa ne pierdem mantuirea:
increderea, pe cel din picioare; deznadejdea, pe cel cazut." (increderea te ingamfa shi uitzi iar deznadejdea te face sa invinovatzeshti shi sa osandeshti shi sa fi sluga duhului rau)
"Caci cine te deosebeste pe tine ? Si ce ai, pe care sa nu-l fi primit ?
Iar daca l-ai primit, de ce te falesti, ca si cum nu l-ai fi primit ?" (I Cor. 4, 7). (aici ai impresia ca ai fi mai cu pilioqqszofie shi ca moshtenirea o vei primi gLumeshte, trecand pe tanjala shi nepasare superioara, luxoasa, elevanta)
La fel, Evagrie ii spune celui mandru: "Tu esti faptura lui Dumnezeu, nu te lepada de Cel ce te-a creat". (vanzarea, uitarea, barfa, judecarea)
Iar Sfantul loan Scararul zice: "E nebunia cea mai de pe urma sa se faleasca cineva, prin inchipuirea de sine, cu darurile lui Dumnezeu... Cele de dupa nastere, ca si nasterea insasi, Dumnezeu ti le-a dat". (nashtere probabil inseamna omul nascut in Duhul, shi iata shi nebunia celui ce-shi strange bogatzia inshelarii shi a strangerii de pacate shi fatzarnicie)

dar cel mai bine ai sa pricepi de la preasfanta Nascatoare de Dumnezeu intr-o convorbire pentru noi cu Domnul, Cuvantul Lui Dumnezeu:
"- O, dulce Fiule al Tatălui Savaot si al meu! Mare este iconomia Tatălui pentru salvarea din moarte a omului, Fiule scump! O, pe toate le mai face omul pe pământ, dar ca să deschidă Scripturile si să citească în ele venirea Ta atunci si acum, nu are omul dor si timp ca să creadă în Scripturi si să le vadă apoi împlinirea asa cum le-am văzut eu când Tu ai venit pe pământ acum două mii de ani. O, ce dor ti-a fost de om atunci când ai venit! O, ce dor Îti este de om si de dorul lui acum când iarăsi vii! O, ce dor Ne este Nouă, celor din cer, o, ce dor, Fiule scump! Dar ce s-a întâmplat cu dorul din om, o, Doamne? De ce a căzut din cer dorul omului? O, nu se mai suie la cer mintea omului, inima omului, dorul omului. O, nu mai este credintă pe pământ, Fiule scump. Aceasta este vremea să vii: nu mai este credintă pe pământ. Iată semnul când Tu trebuie să vii. Ca în vremea lui Noe oamenii de pe pământ n-au iubire de Dumnezeu si n-au credintă, ci au lepădare de credintă, iar aceasta atrage pe pământ arderea lui, arderea de pe el a toate câte sunt făcute de omul cel potrivnic lui Dumnezeu, căci gândurile omului nu sunt ca ale lui Dumnezeu. O, cât Te doare această despărtire între om si Tine, Fiule Doamne! Curând, curând va vedea omul cât Te doare, căci durerea Ta de la om Îti copleseste mila, si iată, vii să-l îmbii, vii să-i grăiesti ca un Dumnezeu plin de putere, dar el auzind nu aude si văzând nu vede, fiindcă pe pământ este păcatul lepădării de credintă, Fiule Doamne. Mă fac cuvânt peste cei ce s-au strâns la gura izvorului Tău si le spun lor să citească Scripturile asa cum eu le-am citit, si apoi Te-am asteptat ca să vii, după cum era scris în Scripturi să vii, si le spun lor că dorul după Dumnezeu se face scară slăvită pentru venirea Ta iarăsi la om, o, Doamne. Amin.

Mă las cu glas duios de mamă la locul izvorului cuvântului Fiului meu si vă găsesc adunati la masă cerească. Eu si cu Fiul una suntem. Eu sunt întru El, iar El întru mine este, căci asa este scris că lucrează Domnul prin cei ce cred în El. Vin să vă dau povetele vietii. Iubiti viata! Ea este Fiul meu, Care a luat pământ cu mâna si a făcut pe om după chipul si asemănarea Sa si a suflat apoi peste el cu gura Sa viată. Iubiti viata, căci Fiul meu v-o dă, căci întru El este viata, iar viata este lumina oamenilor! Feriti-vă de moarte, feriti-vă de păcat, căci fiii oamenilor nu stiu ce este moartea, si de aceea petrec întru ea. O, nu iubiti lumea, nici ceea ce este în ea, căci lumea a ajuns la sfârsit, iar Dumnezeu la început, si iarăsi se lucrează prin cuvânt ca la început, si iarăsi pe toate le face Dumnezeu. O, despărtiti-vă de păcat, că-L doare pe Fiul meu păcatele voastre! Înfecioriti-vă viata! Călugăriti-vă trăirea si viata! Priviti la sfintii care au biruit lumea si carnea, adică trupul, care pofteste împotriva duhului, si apoi s-au sfintit pentru Domnul. O, întoarceti-vă la viată de rai pe pământ, ca să vină de la Dumnezeu viata pe pământ si să ia Domnul de pe el moartea, căci este scris să fie asa. O, nu mai mâncati carne! O, nu mai mâncati carne! O, nu mai mâncati carne! E vina ta, omule, că mănânci carne. E vina ta că nu-L iubesti pe Dumnezeu. Nu e vina diavolului acest păcat al tău. E vina cărnii acest păcat al tău, păcatul că nu-L iubesti pe Dumnezeu. Nu poti si pe tine si pe Dumnezeu să-L iubesti, căci cel ce se iubeste pe sine se leapădă de Dumnezeu si apoi Îl prigoneste pe El.

O, lăsati pofta trupului, care vine de la pofta ochilor, iar aceasta de la duhul trufiei vietii! O, lăsati iubirea de voi însivă si dati-I Domnului iubirea, căci la El ea se înmulteste si nu scade, si vă va iesi înainte această avere dacă la Domnul v-o strângeti ca s-o aveti, căci Domnul numai si numai pentru om trudeste si Se smereste trudind. O, bucurati-vă de darurile Domnului si de jertfa de iubire a poporului Lui cel jertfitor, si apoi eu iarăsi vă voi povătui pe voi spre Fiul meu, Care Se face cuvânt pe pământ acum, la sfârsit de timp, pe vatra neamului român. Fiti blânzi si smeriti cu inima, fiti ca Fiul meu! Nu fiti ca fiii oamenilor, nu fiti ca fiii veacului acesta, care trăiesc ca în vremea lui Noe si nasc din ei foc care arde lumea, căci de la păcatele omului arde pământul, fiindcă păcatul este foc si este sfârsitul omului.

O, deschideti-vă bratele si îmbrătisati-L pe Fiul meu asa cum eu L-am îmbrătisat si L-am iubit mai mult ca pe viata mea! O, veniti să vă nasteti din cuvânt si să vă faceti fii ai lui Dumnezeu, căci cei ce cred în El, aceia sunt cei care nu mai mor si sunt cei ce trăiesc, si în El trăiesc, în Fiul meu iubit, Întru Care eu am binevoit cu iubirea mea, cu dorul meu tot si cu toată trăirea mea pe pământ. Duceti această viată pe pământ si-i veti trăi dulceata si veti fi vii prin ea si veti fi hristosi si Domnul Se va slăvi prin voi, căci voia Lui este sfintirea voastră.

Învătati iubirea si apostolia ei! Învătati viata cea fără de păcat! Învătati iubirea de la Ioan, ucenicul cel iubit al Fiului meu si căruia El m-a dat când S-a dus la Tatăl după ce a înviat, iar el m-a luat acasă la el si m-a iubit si m-a însotit si m-a hrănit cu Fiul meu si am stat în ascultare de Dumnezeu. Amin.

O, casa ta trebuie să-I folosească lui Dumnezeu, nu tie dacă esti copilul lui Dumnezeu. Aceasta trebuie să stie un copil al lui Dumnezeu. si cum să folosească ea, casa ta, lui Dumnezeu si nu tie? Mai întâi tu trebuie să-I slujesti lui Dumnezeu si nu tie sau celor ce sunt ai tăi, si apoi tu trebuie să-L aduci pe Domnul în casa ta, la masa ta, la inima ta, în fapta ta, si apoi să-ti dea El să faci lucrul Său pe pământ si peste oameni. Voia ta să moară ca să poată Domnul să te facă pe tine voie a Sa apoi, dar nu când si când, ci mereu, si asa veti fi voi împărătia lui Dumnezeu, o, fii hrăniti de Dumnezeu cu hrană de sus, si veti fi casa lui Dumnezeu pe pământ asa cum a fost Ioan, ucenicul cel iubit prin iubirea din el si căruia Fiul meu m-a dat când S-a dus la Tatăl.

O, fiti blânzi si smeriti cu inima, smeriti cu purtarea si cu înfătisarea! Iesiti din lume, căci lumea a ajuns la sfârsit, iar Domnul la început! Cel ce stă în lume, acela bea din vinul ei vrând-nevrând, iar cel ce iese din ea, acela bea din vinul Domnului, de la masa Lui, din harurile Lui, care se fac slava lui Dumnezeu peste cei ce stau sub har. Luati si mâncati si beti din gura Domnului, căci cuvântul gurii Lui se slăveste pe pământ si cheamă omul la viată, la iubire de Dumnezeu, si pe morti la înviere! Vine ziua când cei adormiti se vor scula si vor mărturisi acest cuvânt si acest loc de izvor al Fiului meu. O, ce vor face atunci cei ce tăgăduiesc această venire a Sa după om?

O, Fiule Emanuel, mergem la cei adunati la izvor si le dăm vindecare si credintă, căci lumea aceasta le dă la oameni cădere si necredintă, Doamne. În ziua aceasta stăm la masă cu ei, si apoi le vom da iarăsi povata, că e mare această sărbătoare de cuvânt peste cei ce se adună în ziua mea de serbare la izvorul cuvântului Tău. Te-am mângâiat cu venirea mea peste cei ce s-au strâns să audă din cer si să ia mângâiere. O, mângâie-i si Tu pe ei, căci Tu esti Mângâietor si esti Mântuitor, o, dulce Fiul meu si Dumnezeul meu. Amin. amin, amin. "