Iata acum un nou caz flagrant, victima fiind tot un roman, profesorul doctor Gheorghe Benga, seful Catedrei de Biologie Celulara si Moleculara din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie "Iuliu Hateganu" din Cluj-Napoca. Profesorul clujean este atat medic, cat si chimist, fiind membru al Academiei Romane, al Academiei de Stiinte Medicale, presedinte al Filialei Cluj a Societatii Romane de Biologie Celulara, vicepresedinte al Societatii Romano-Americane de Medicina de Laborator si Life Member American Association for the Promotion of Science.
In 1985, eminenta personalitate medicala, atunci in varsta de 43 de ani, a publicat un volum, in limba engleza, impreuna cu colaboratorii sai, in care demonstra, pentru prima oara in lume, prezenta si localizarea unei "proteine-canal" pentru apa, in membrana celulei rosii sanguine umane. Totodata, in carte se indicau si caile de studiu pentru purificarea proteinelor din zona respectiva. De fapt, profesorul Benga demonstra existenta membranei respective, pe care o detectase prin metoda electroforezei, aratand ca proteina in cauza este un canal pentru apa. In felul acesta s-a stabilit ca apa care compune cea mai mare parte din organismele umane circula liber in intregul corp, pana la cele mai mici elemente care il compun. Fapt ce are implicatii majore in cunoasterea anatomiei umane. In anul 1992, profesorul american Peter Agre si colaboratorii sai descopera ceea ce inca din 1986 gasisera clujenii. Iar pentru "descoperirea" sa, Peter Agre a primit anul acesta Premiul Nobel. Interesant este ca profesorul Gh. Benga era deja cunoscut pe plan mondial pentru cercetarile sale, inca din anul 1986, el publicand ulterior nu mai putin de 13 carti pe tema respectiva, iar in anul acesta, inca altele doua.
Intrebarea este daca profesorul american nu cumva a lucrat in paralel, neavand cunostinta de ce realizase in decurs de 17 ani, colegul sau roman, ceea ce ar scuza toata afacerea. Istoria este insa defavorabila americanului. In primul rand, toate cartile profesorului roman au fost editate in limba engleza, avand circulatie in intreaga lume, inclusiv in USA. Apoi, Gh. Benga publicase zeci de articole de specialitate in cele mai prestigioase reviste stiintifice din lume, inclusiv "Science" si "Biochemistry" care apar in USA, fiind si la indemana studentilor, nu numai a specialistilor. Mai semnificativ apare faptul ca, in 1993, profesorul Benga s-a intalnit cu Agre, la un congres de stiinte fiziologice care s-a tinut in Marea Britanie, unde romanul a tinut o comunicare despre descoperirea sa. Profesorul Agre cunostea deci, el a afirmat-o, activitatea si rezultatele cercetarilor romanului. Ba chiar si-a aratat stima fata de cele descoperite de doctorul Benga, in mod public. Romanul ii reproseaza americanului ca acesta a publicat in anul 1992, un articol in care arata ca "a identificat" proteina descoperita de roman cu sase ani inainte, dar fara a mentiona nimic despre faptul ca aceasta fusese deja descoperita de Gh. Benga.
Profesorul Benga, in modestia lui, citind articolul lui Agre, nu l-a facut atent, tot in revista cu pricina, spre a-i arata ca, desi cunostea toate lucrarile sale, a trecut cu buna stiinta in tacere adevarul stiintific. Cu atat mai mult, cu cat, in anul 1999, la cel de-al VII-lea Simpozion International de Fiziologie tinut in USA, profesorul Benga a fost felicitat public de laureatii Premiului Nobel, George Emil Palade si Gunther Blobel, de fata fiind si domnul Agre.
In fond, nimeni nu poate obliga Academia de Stiinte din Stockholm sa dea cui doreste Premiul Nobel. Problema este insa ca, pe plan moral sa se recunoasca prioritatea romanilor. Deja peste o suta de savanti romani si straini, ca si o multime de comentatori ai revistelor de stiinta au cerut, intr-o petitie recenta, adresata Comitetului Nobel, Academiei din Stockholm si comunitatii stiintifice mondiale, o reparatie de onoare. Importanta descoperirii profesorului Benga si a echipei sale este covarsitoare, ea contribuind efectiv la aflarea mecanismelor cauzelor producerii unor numeroase boli, la gasirea unor tratamente adecvate in maladii cardiovasculare, renale, diabet, ateroscleroza, afectiuni parazitare si infectioase.
Profesorul Benga, pe langa faptul ca este un tip modest, are si simtul umorului. El spune simplu: "Daca se face o comparatie cu descoperirea Americii, cu cea care-mi apartine, am putea spune ca primul om care a vazut o parte din adevar a Noului continent a fost Columb, mai tarziu altii, inclusiv Amerigo Vespucci, de la care deriva numele continentului, "au vazut mai bine" si ulterior multi exploratori au descoperit complexitatea Americilor".
Oricum este trist ca Romania o vad unii doar ca pe o tara din care vin indivizi dubiosi. Premiul Nobel are ciudateniile sale.
|