Din ce am citit din cartea Monahului Zosima, pare-se ca sultanii turci stiau de subsolul Manastirii Sfanta Sofia si de toti cei care impietrisera acolo, caci au interzis sub orice motiv patrunderea in acel spatiu, incuindu-l, iar cheia fiind pastrata de un slujitor special, a carui singura menire era sa o pastreze.
Se relateaza ca o data, in vremea Imperiului Otoman, acel slujitor, care stia ce se gaseste la subsol, a mers insotit de un crestin-ortodox valah acolo, a descuiat usa si a mers cu acela printre persoanele ramase impietrite. Unul dintre calugarii impietriti tinea in mana o carte de cult, iar valahul, profitand de un moment de neatentie a slugii sultanului, a luat acea carte din mana calugarului impietrit. A ascuns-o intr-un loc stiut numai de el, cu gand sa citeasca din ea a doua zi.
Cand, dupa 24 de ore a cautat in locul stiut numai de el, cartea cu pricina disparuse.
Dupa un timp, la o noua vizita a slujitorului sultanului in subsol, acesta a vazut din nou cartea in mainile calugarului impietrit, intre timp, afland de la valahul mut de uimire de ceea ce facuse acesta cu cartea de rugaciuni.

Doamne ajuta!
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!

Razvan