Ce pot sa mai zic.
Nu stiu cati dintre noi avem puterea sa fim statornici in credinta atunci cand dam peste o suferinta grea.
Dar imi raman in minte vorbele Parintelui Arsenie Boca si imi dau seama cata dreptate avea:
Sa ai intelegere fata de neputinta omeneasca.
Cred ca cea mai deformata fiinta in capul oamenilor este Dumnezeu.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Este neinchipuit de mare nepotrivire intre ce cer oamenii de la Dumnezeu si intre ce cere Dumnezeu oamenilor.
Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei : toata lumea este ispitita sa se ciocneasca de Iisus.
Iisus doreste de la totii credinciosii acestei lumi o liniste de adancime: linistea credintei in Dumnezeu.Aceasta ar da de inteles ca in jurul unui om linistit{din cauza radacinilor lui in cer } se face liniste pe pamant.
Pacatosii au un prieten, pe Iisus . din momentul in care cunosti ca esti pacatos , te-ai schimbat din vrasmasul lui Dmnezeu in prietenul lui Dmnezeu.
Cine nu se leapada de sine nu va fi liber.
Pocainta trebuie sa fie o inseninare din ce in ce mai mare a sufletului si a sanatatii intregi.
Asa sunt gandurile de hula; rabufniri de pacura in raza de soare.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi in cumpana cu slava noastra viitoare.
Cand ti-a gasit Dumnezeu vreo treaba pentru Imparatia SA intre oameni, ai ispravit toate obligatiile lumii.
Si ca incheiere:
De carma mintii atarna de unde pornim si unde ajungem.
|