pana ce omul nu ajunge sa fie el singur si cu Dumnezeu nu va putea birui demonii ... iar vrajmasul poate pacali cel mai bine prin prieteni nu prin dusmani ... deci inima nu trebuie data nici celui mai bun prieten , nici macar duhovnicului , fie el oricat de sfant , ci numai lui Dumnezeu ... numai prin rugaciunea Lui Iisus se poate face aceasta ... cum spunea si sfantul Siluan : " alta cale de biruinta asupra patimilor nu exista " ...
inima este secretul acela despre care au spus sfintii parinti : " sa ai putini prieteni , dar secretul sa nu il spui la nimeni " ... inima imi apartine numai mie si lui Dumnezeu ; de aceea trebuie sa ne aparam si de acei prieteni sau duhovnici care incearca sa puna stapanire pe inima noastra ; nu trebuie sa le dam nici o atentie cand vor voi sa faca aceasta , ci sa spunem rugaciunea ... caci nicaieri nu va gasi nimeni un duhovnic perfect , perfecta este numai rugaciunea si propria noastra inima : " ceea ce spune inima nu este de la demoni " spun sfintii parinti ; desigur , aici nu este vorba despre o conceptie sentimentala , rationala sau imaginara despre inima ( unii pot sa isi vada propria inima si in cea fizica , sau in sentimente , sau pe aiurea , in tot felul de ganduri , conceptii stiintifice sau " duhovnicesti " , sau imaginatii ), ci despre rugaciunea lui Iisus ... numai in aceasta rugaciune nu poate exista inselaciune ; inselaciunile exista cel mult numai in jurul acestei rugaciuni , asa cum demonii se pot ingramadi chiar si in jurul sf potir , dar nu pot intra inauntru ; tot asa , daca ne vom ruga cu aceasta preasfanta rugaciune , fara sa dam atentie la ganduri , vom gasi harul si nu vom mai rataci in inselaciuni ...
numai aceasta rugaciune ne va curati de inselaciune , si ne va descoperi adevarata comoara : inima noastra duhovniceasca , si pe Dumnezeu locuind in ea ... departe de Dumnezeu sunt gandurile oamenilor ...